Europa traversează o revoluție proteică, în care tradiția și inovația coexistă. Conform FAO – Protein Transition Report 2025, cererea pentru proteine va crește cu 10% până în 2030, fiind alimentată de schimbările demografice și de interesul pentru sănătate.

Pe de o parte, proteinele alternative — vegetale, microbiene sau din insecte — câștigă teren în industria alimentară. În 2024, valoarea pieței produselor proteice alternative din UE a depășit 6,3 miliarde euro, potrivit Euromonitor. Germania, Olanda și Danemarca conduc tranziția prin investiții în cercetare și dezvoltare.

Pe de altă parte, proteinele animale rămân esențiale pentru echilibrul nutrițional. Studiile OMS și EFSA arată că dietele mixte, care combină carne slabă, ouă, lactate și leguminoase, sunt cele mai eficiente în menținerea masei musculare și în reducerea riscului de diabet și obezitate.

În România, piața proteinelor alternative este la început, dar consumul de carne rămâne stabil — peste 75 kg per capita anual, conform INS. Totuși, interesul pentru produse reformulate (cu conținut scăzut de grăsimi și sare) este în creștere. Industria alimentară locală începe să exploreze variante hibride, combinând proteine vegetale și animale pentru produse mai sănătoase și sustenabile.

Tranziția proteică nu înseamnă excludere, ci adaptare. Europa se îndreaptă spre un model de echilibru, unde diversitatea surselor proteice devine cheia securității alimentare. Pentru România, această evoluție poate aduce oportunități majore — prin inovare, cooperare și comunicare științifică transparentă către consumatori.

(Foto: Freepik)