Ambalajul devine tot mai mult un criteriu de sustenabilitate în industria alimentară europeană. Conform Comisiei Europene (2024), peste 40% din totalul deșeurilor din plastic provine din ambalaje alimentare, iar obiectivul comunitar este reducerea cu 25% a acestora până în 2030.

Noua Directivă UE privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje (PPWR 2024) introduce reguli stricte pentru reciclabilitate, materiale biodegradabile și etichetare uniformă. Producătorii vor fi obligați să utilizeze ambalaje ușor de colectat și reutilizat, iar până în 2030, toate ambalajele de pe piața europeană vor trebui să fie complet reciclabile.

În România, implementarea este coordonată de Ministerul Mediului și AFM, iar companiile mari din industria alimentară au început deja tranziția spre ambalaje inovatoare din bioplastice, hârtie tratată și materiale compostabile. Costurile inițiale rămân ridicate — între 10 și 25% mai mari —, dar avantajele reputaționale și economiile pe termen lung compensează investiția.

FAO și EEA subliniază că ambalajul nu trebuie privit doar prin prisma reciclării, ci și a protecției alimentare. Un ambalaj sustenabil trebuie să păstreze prospețimea, siguranța microbiologică și valoarea nutritivă a produsului, reducând simultan risipa alimentară.

Pentru România, tranziția către ambalaje sustenabile reprezintă o șansă strategică de modernizare a industriei alimentare. Integrarea standardelor verzi, educarea consumatorilor și colaborarea cu furnizorii de materiale ecologice vor transforma ambalajul din simplu suport comercial într-un simbol al responsabilității față de mediu și sănătate.

(Foto: Freepik)