Când vorbim despre consumul de apă, ne gândim aproape exclusiv la apa potabilă folosită zilnic. Mult mai puțin cunoscut este însă conceptul de amprentă de apă a alimentelor, adică volumul total de apă utilizat pentru producerea unui produs alimentar, de la câmp până la farfurie.

De exemplu, pentru producerea unui kilogram de carne de vită sunt necesari, în medie, peste 15.000 de litri de apă, incluzând apa pentru furaje, adăparea animalelor și procesele de abatorizare. În comparație, un kilogram de legume are o amprentă de apă de câteva sute de litri, iar cerealele se situează între cele două extreme.

Lactatele ocupă o poziție intermediară. Producerea unui litru de lapte necesită aproximativ 1.000 de litri de apă, în funcție de sistemul de creștere și de randamentul fermei. Brânzeturile maturate au o amprentă mult mai mare, deoarece sunt necesare cantități semnificative de lapte pentru un kilogram de produs finit.

Dincolo de cifre, problema majoră este distribuția geografică a resurselor. O mare parte din alimentele consumate în Europa provin din regiuni deja afectate de stres hidric. Astfel, importul de produse alimentare înseamnă, indirect, import de apă „virtuală”.

Pentru industrie, conceptul de amprentă de apă devine tot mai relevant în contextul noilor politici europene de sustenabilitate. Pentru consumatori, informația poate influența alegeri simple: reducerea risipei alimentare, diversificarea dietei și preferința pentru produse locale pot avea un impact real asupra consumului global de apă.

Apa nu se vede în produsul finit, dar rămâne unul dintre cele mai costisitoare ingrediente ale alimentației moderne.

(Foto: Freepik)