Pentru mult timp, termenul de valabilitate a fost tratat strict ca o cerință de siguranță alimentară. Astăzi, în industria alimentară, shelf-life-ul devine un instrument economic cu impact direct asupra negocierilor comerciale, logisticii și accesului la export.

Un termen de valabilitate mai lung reduce presiunea pe lanțul logistic. Produsele pot fi transportate pe distanțe mai mari, pot fi stocate mai eficient și pot suporta mai bine variațiile de cerere din retail. Din acest motiv, shelf-life-ul influențează direct costurile de distribuție și nivelul pierderilor comerciale.

În relația cu retailul, termenul de valabilitate devine un criteriu de negociere. Produsele cu durată scurtă implică riscuri mai mari pentru comerciant, ceea ce se traduce în condiții comerciale mai dure pentru procesator: retururi, discounturi sau listări limitate. În schimb, un produs cu stabilitate mai bună oferă predictibilitate și flexibilitate în aprovizionare.

Pentru export, shelf-life-ul este adesea decisiv. Piețele îndepărtate sau cele cu lanțuri logistice mai lente impun cerințe minime de stabilitate. Fără un termen de valabilitate adecvat, accesul pe aceste piețe devine imposibil, indiferent de calitatea produsului.

Extinderea termenului de valabilitate nu înseamnă automat utilizarea mai multor aditivi. Optimizarea proceselor, controlul microbiologic, ambalajele performante și tehnologiile blânde pot contribui semnificativ la stabilitate. În acest context, shelf-life-ul nu mai este doar un parametru tehnic, ci o decizie strategică cu impact economic major.

(Foto: Freepik)