Carnea de pasăre rămâne cea mai consumată sursă de proteină animală din Uniunea Europeană. Conform Eurostat (2024), consumul mediu a depășit 24 kg per capita, cu o creștere constantă datorată prețului accesibil, valorii nutritive și timpului redus de gătire. România se aliniază acestor tendințe, iar datele INS arată că segmentul de pasăre reprezintă peste 45% din consumul total de carne.

Din punct de vedere nutrițional, carnea de pasăre este considerată o sursă eficientă de proteine complete, cu un conținut redus de grăsimi saturate comparativ cu alte tipuri de carne. Studiile EFSA subliniază rolul important al metodelor de procesare și al respectării lanțului termic în menținerea profilului de siguranță.

Siguranța alimentară în sectorul avicol este determinată în principal de controlul riguros al patogenilor precum Salmonella și Campylobacter. Monitorizările europene din 2024 indică o scădere a prevalenței acestor agenți, datorită investițiilor în biosecuritate, îmbunătățirii igienei în abatoare și utilizării tehnicilor moderne de refrigerare.

Cererea crescută pentru produse avicole din lanțuri scurte, provenite de la ferme locale, este vizibilă în majoritatea statelor UE. Consumatorii caută tot mai des carne de pasăre provenită din sisteme alternative, precum creșterea lentă sau hrana vegetală certificată.

Pentru procesatori, provocările includ necesitatea de a asigura trasabilitate completă, certificări de calitate, precum și adaptarea la reglementările europene privind reducerea utilizării antimicrobienelor. Pentru retail, categoria continuă să fie una dintre cele mai dinamice, stimulată de segmentul ready-to-cook și de produsele cu ambalare avansată.

Carnea de pasăre își menține relevanța în 2025 datorită echilibrului dintre accesibilitate, profil nutritiv și adaptabilitatea la consumul urban.

(Foto: Freepik)