Consumul de pește reprezintă una dintre principalele surse alimentare de acizi grași omega-3 cu lanț lung (EPA și DHA), elemente esențiale pentru funcția cardiovasculară, imunitară și neuronală. Conform EFSA (2024), un aport săptămânal de minimum 250 mg de EPA + DHA reduce semnificativ riscul de mortalitate cardiovasculară, iar cele mai eficiente surse sunt speciile grase – somon, macrou, hering – urmate de păstrăv și biban de mare.

În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de pește depășește 24 kg per capita, potrivit Eurostat, însă România rămâne mult sub acest nivel, cu aproximativ 8 kg per capita. Nivelul redus este influențat de prețuri, disponibilitate și de preferința tradițională pentru carne de pasăre și porc. Totuși, interesul pentru dieta mediteraneană și recomandările medicale determină o creștere constantă a cererii.

Studiile OMS confirmă că integrarea peștelui în alimentație de 1–2 ori pe săptămână contribuie la reducerea trigliceridelor, la reglarea tensiunii arteriale și la susținerea funcțiilor cognitive. Pe piața europeană, creșterea segmentului „ready-to-cook” demonstrează orientarea consumatorilor către produse convenabile, cu valoare nutrițională ridicată.

În România, datele INS (2024) arată o creștere de peste 11% a vânzărilor de pește refrigerat, în special în centrele urbane. Totodată, acvacultura internă — aproximativ 12.000 tone anual — rămâne sub potențialul estimat de MADR, în principal din cauza investițiilor limitate în tehnologia de recirculare a apei și în modernizarea fermelor piscicole.

Pe termen lung, integrarea mai eficientă a produselor piscicole în sistemul alimentar ar putea crește diversitatea proteică și ar reduce decalajul față de media europeană. Extinderea fermelor de acvacultură și îmbunătățirea lanțurilor frigorifice sunt esențiale pentru un acces mai larg al consumatorilor la pește de calitate.

(Foto: Freepik)