Rolul cărnii în metabolismul uman rămâne esențial, datorită profilului complet de aminoacizi și biodisponibilității ridicate a nutrienților. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), proteinele de origine animală sunt digerate în proporție de 94–97%, față de 75–85% în cazul celor vegetale. Această diferență explică importanța moderării, nu a excluderii totale, în dietele moderne.

Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition (2024) arată că un aport echilibrat de carne slabă (150–200 g de 3–4 ori pe săptămână) contribuie la menținerea masei musculare, reglarea glicemiei și prevenirea deficienței de fier, în special la femeile tinere. În același timp, consumul excesiv de carne procesată este asociat cu creșterea inflamației sistemice și riscuri metabolice, confirmând nevoia de echilibru.

În România, datele INS arată că aportul mediu de proteine animale este de 58 g/zi, peste media mondială de 49 g, dar distribuția nu este uniformă — populația urbană consumă aproape dublu față de cea rurală. Acest decalaj sugerează o nevoie crescută de educație nutrițională și diversificare a surselor proteice.

Specialiștii recomandă combinarea proteinelor animale cu fibre vegetale pentru o digestie optimă. Asocierile precum carne slabă cu legume verzi sau cereale integrale reduc absorbția colesterolului și optimizează flora intestinală. De asemenea, metodele de gătire contează: fierberea și coacerea lentă păstrează calitățile nutriționale mai bine decât prăjirea.

În concluzie, studiile recente confirmă că moderația și calitatea sunt determinante în relația dintre carne și sănătate metabolică. Pentru consumatorii români, soluția nu este eliminarea cărnii, ci alegerea corectă — carne proaspătă, procesată minim, consumată rațional și integrată într-o dietă variată.

(Foto: Freepik)