Carnea slabă de porc rămâne un aliment cu o pondere importantă în dieta europeană, în contextul în care consumul total de carne de porc în unele state membre a înregistrat o ușoară scădere. Conform datelor Eurostat (2024), consumul mediu în UE este de aproximativ 31 kg per capita, cu variații semnificative între țări. În România, datele INS (2024) arată o preferință stabilă pentru carnea de porc, însă consumatorii se orientează din ce în ce mai mult către sortimentele slabe.

Profilul nutrițional al cărnii slabe de porc o include în categoria surselor eficiente de proteine, furnizând în medie 20–22 g proteine la 100 g produs, cu un conținut lipidic redus comparativ cu sortimentele tradiționale. Carnea slabă conține vitamine din complexul B și minerale precum zinc și seleniu, elemente esențiale pentru funcțiile metabolice.

Studiile EFSA arată că sortimente precum mușchiul și cotletul fără grăsime au un profil lipidic apropiat de cel al cărnii de pasăre, cu niveluri mai scăzute de grăsimi saturate decât percepția generală. Metodele moderne de procesare contribuie la menținerea calității nutritive, reducerea pierderilor și asigurarea unui nivel ridicat al siguranței microbiologice.

În industria alimentară, cererea de carne slabă este influențată de preferințele consumatorilor pentru produse ușoare, conforme cu recomandările nutriționale europene. Segmentul ready‑to‑cook a integrat numeroase produse pe bază de carne slabă, iar retailul raportează o creștere a vânzărilor în marile centre urbane.

Pentru fermieri și procesatori, orientarea către carne slabă necesită investiții în genetică, nutriție animală și tehnologii de sacrificare capabile să optimizeze randamentul pieselor slabe. Trasabilitatea și etichetarea corectă sunt factori esențiali pentru consolidarea încrederii consumatorilor.

Carnea slabă de porc își menține relevanța în alimentația europeană datorită profilului nutritiv echilibrat și adaptării la preferințele actuale pentru alimente mai ușoare.

(Foto: Freepik)