Piața globală a proteinelor alternative se află într-o expansiune accelerată, alimentată de preocupările pentru sănătate, sustenabilitate și reducerea amprentei de carbon. În Europa, iar treptat și în România, consumatorul modern devine tot mai deschis la produse bazate pe plante sau chiar carne cultivată în laborator, în contextul noilor reglementări europene.

Conform FAO, producția mondială de proteine vegetale a crescut cu 17% în perioada 2020–2024, iar industria alternativelor de carne are o valoare estimată de peste 15 miliarde de euro la nivel european. Comisia Europeană prevede că, până în 2030, produsele pe bază de plante ar putea reprezenta 10% din consumul total de proteine al Uniunii.

În România, tranziția este mai lentă, dar vizibilă. Datele INS arată că segmentul produselor vegetale – burgeri, băuturi din soia sau ovăz, alternative la iaurt – a crescut cu 12% în 2024, susținut de generația tânără urbană și de retailul modern. Totuși, în absența unor reglementări clare, etichetarea și marketingul acestor produse provoacă dezbateri privind utilizarea termenilor „carne”, „lapte” sau „iaurt” în denumirile comerciale.

EFSA și Comisia Europeană pregătesc o nouă legislație privind siguranța alimentelor bazate pe celule și proteine inovative, urmând modelul Statelor Unite și al Singapore-ului, unde primele produse din carne cultivată au fost deja aprobate. În Europa, procesul de autorizare este mai lent, bazat pe principiul precauției și evaluarea completă a riscurilor pentru sănătate.

Potrivit OMS, reducerea consumului de carne procesată și diversificarea surselor de proteine pot contribui la scăderea riscului de boli cardiovasculare și la o alimentație mai echilibrată. Cu toate acestea, tranziția trebuie gestionată atent, pentru a evita pierderea echilibrului economic al fermierilor și procesatorilor tradiționali.

Pentru România, dezvoltarea acestui segment poate reprezenta o oportunitate strategică dacă va fi integrată în lanțurile de producție locală. Investițiile în cercetare, incubatoare de inovare și parteneriate între universități, start-up-uri și procesatori pot transforma piața proteinelor alternative într-un domeniu de export competitiv.

Industria alimentară globală intră într-o nouă eră, în care sustenabilitatea și inovația devin la fel de importante ca tradiția. România se află la începutul acestei transformări, dar are șansa să îmbine resursele locale cu tehnologiile viitorului, pentru a răspunde unei generații de consumatori care își regândește relația cu hrana.

(Foto: Freepik)