Consumul de proteine în Europa traversează o schimbare structurală determinată de evoluțiile demografice, urbanizare și modificarea stilului de viață. Datele FAO pentru perioada 2010–2023 arată o creștere constantă a consumului total de proteine per capita în statele UE, însă distribuția între sursele animale și vegetale se modifică treptat. Eurostat indică faptul că, în 2023, proteinele de origine animală continuau să reprezinte aproximativ 57% din aportul total, dar tendința pe termen mediu arată o scădere ușoară, corelată cu preferințele pentru produse cu profil nutrițional mai echilibrat.

Carnea de pasăre rămâne principalul contributor la proteinele animale, cu un consum mediu european de peste 25 kg anual per capita. FAO notează o creștere de 18% în ultimul deceniu, în principal datorită prețului mai accesibil, amprentei de mediu reduse și adaptării rapide la standardele europene de siguranță alimentară. În schimb, consumul de carne roșie scade în rândul tinerilor urbani, potrivit Eurobarometrului din 2024, care arată că 42% dintre respondenții sub 35 de ani încearcă să reducă aportul din motive de sănătate.

În sectorul lactatelor, EFSA confirmă că produsele fermentate – iaurt, chefir, lapte bătut – înregistrează o creștere stabilă, fiind percepute ca surse accesibile de proteine cu beneficii funcționale dovedite. Consumul anual per capita în UE depășește 36 kg, iar preferința pentru lactate bogate în proteine se intensifică în segmentele urbane cu venituri medii.

Tendința către diversificarea surselor de proteine devine tot mai vizibilă. Produsele vegetale își cresc ponderea lent, dar constant, cu o medie europeană de aproximativ 18% din aportul total de proteine. OECD subliniază că această creștere este legată de interesul pentru diete flexitariene, nu de un abandon al produselor animale. În paralel, produsele tradiționale cu valoare nutritivă ridicată – carne slabă, lactate fermentate, ouă – își mențin rolul central în alimentația europeană.

Pentru industria alimentară, schimbarea profilului de consum implică adaptarea portofoliilor, reformulări și investiții în produse cu profil proteic clar comunicat. Retailul european solicită etichete lizibile, informații nutriționale comparabile și argumente bazate pe date. În 2025, competitivitatea depinde de capacitatea producătorilor de a integra aceste tendințe și de a oferi produse conforme așteptărilor unui consumator tot mai atent la compoziție și proveniență.

(Foto: Freepik)