Un raft gol nu e doar o problemă de imagine. E o perturbare economică în lanț, cu efecte în cascadă: trafic, substituție, pierdere de marjă, instabilitate în producție.

 1) Retailul pierde „magnetul” de trafic Anumite produse-cheie (lapte, pâine, ouă, ulei, zahăr, apă, carne de bază) funcționează ca repere. Când lipsesc, scade încrederea: clientul pleacă la concurență și își mută coșul.

  2) Substituția schimbă marjele Când produsul lipsă e unul de volum, clientul cumpără alternativă (alt brand, alt gramaj, marcă proprie). Retailerul poate câștiga sau pierde marjă, în funcție de ce produs „înlocuiește” golul. Dar riscul e mare: dacă alternativa e mai scumpă, scade cantitatea; dacă e mai ieftină, scade valoarea coșului.

 3) Producătorii intră în instabilitate operațională Lipsa la raft poate veni din capacitate insuficientă, materii prime, ambalaje, probleme logistice sau decizii comerciale (preț, discount, contract). Odată ce apar sincope, producătorul pierde predictibilitate, iar planificarea devine scumpă: ture suplimentare, loturi mici, costuri de urgență.

 4) Se creează „efectul de bulgăre” Când consumatorii văd gol, cumpără mai mult „ca să aibă”. Asta amplifică lipsa pe termen scurt și crește presiunea pe depozite și transport.

Concluzia: raftul gol nu e un accident izolat, ci un semnal de tensiune între cerere, preț, logistică și capacitate. În perioade instabile, câștigă lanțurile care controlează mai bine stocurile și au relații contractuale solide cu furnizorii.

(Foto: Freepik)