Publicitatea digitală din industria alimentară traversează o transformare profundă. Odată cu apariția inteligenței artificiale (AI), a reclamelor personalizate și a tehnologiilor deepfake, modul în care produsele ajung la consumatori s-a schimbat radical. Dar această revoluție digitală ridică întrebări esențiale despre etica, transparența și responsabilitatea producătorilor.

Cum sunt folosite datele consumatorilor

Fiecare click, căutare sau preferință alimentară exprimată online devine o sursă de date pentru campaniile de marketing. Platformele sociale și companiile de publicitate utilizează algoritmi AI care analizează comportamentul utilizatorilor pentru a livra reclame personalizate – de exemplu, un anunț pentru iaurt bio exact în momentul în care utilizatorul caută rețete sănătoase.

Deși această direcționare precisă crește eficiența campaniilor, ea ridică și probleme legate de confidențialitate și consimțământul real al consumatorului. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) obligă companiile să informeze clar utilizatorii despre modul în care datele lor sunt colectate și utilizate, însă transparența rămâne adesea parțială.

Riscurile reclamelor înșelătoare

Noile instrumente digitale pot crea imagini sau clipuri video extrem de convingătoare – chiar și fără existența reală a produsului promovat. Tehnologia deepfake permite simularea realistă a unor ambasadori de brand sau a unor procese de producție „perfecte”, care nu reflectă realitatea.

Autoritățile europene avertizează că astfel de practici pot fi considerate publicitate înșelătoare, în special atunci când afectează decizia de cumpărare sau încrederea publicului. În cazul produselor alimentare, unde siguranța și trasabilitatea sunt esențiale, impactul poate fi major.

Responsabilitatea producătorului

Etica digitală nu mai este doar o chestiune de imagine, ci o componentă strategică a încrederii de brand. Producătorii au obligația morală și legală de a verifica modul în care agențiile de marketing utilizează AI în promovarea produselor lor.

Etichetele, declarațiile nutriționale și promisiunile de sănătate trebuie să fie conforme cu legislația europeană (Regulamentul CE 1924/2006). De asemenea, utilizarea influencerilor trebuie să respecte principiile de transparență – menționarea explicită a colaborărilor comerciale fiind obligatorie.

Direcțiile europene și bunele practici

Comisia Europeană a lansat în 2024 Inițiativa privind publicitatea responsabilă în mediul digital, care promovează patru principii cheie:

1. Transparență totală privind utilizarea AI în campaniile publicitare;
2. Interzicerea deepfake-urilor comerciale fără informarea consumatorului;
3. Protejarea minorilor de reclamele alimentare nesănătoase;
4. Audit digital voluntar pentru brandurile care utilizează tehnologii avansate de marketing.

Companiile care implementează aceste reguli pot beneficia de certificări etice europene, similare etichetelor ecologice, pentru a-și consolida reputația pe piață.

Cazuri practice

În 2024, un lanț european de supermarketuri a fost sancționat pentru utilizarea unui spot generat de AI care prezenta legume „proaspăt culese” dintr-o fermă virtuală – deși imaginile nu reflectau procesul real. În schimb, un producător olandez de lactate a devenit exemplu pozitiv, folosind AI doar pentru personalizarea conținutului informativ (rețete, recomandări nutriționale) fără manipulare vizuală.

Concluzie

Viitorul publicității alimentare va fi inevitabil digital, dar nu trebuie să devină opac. Etica, transparența și responsabilitatea vor face diferența între brandurile care inspiră încredere și cele care o pierd. Într-o lume dominată de algoritmi, umanitatea rămâne cea mai valoroasă resursă.

(Foto: Freepik)