144

În perioade de criză, comportamentul alimentar se schimbă rapid, dar nu aleatoriu. Cercetările arată că incertitudinea economică și presiunea asupra veniturilor determină reducerea cheltuielilor neesențiale și orientarea către produse de bază.
La nivel european, consumatorii reacționează la creșterea prețurilor cumpărând mai puțin, alegând branduri mai ieftine și reducând consumul de produse scumpe precum carnea roșie sau peștele.
În România, studiile de consum arată că achizițiile alimentare sunt influențate de nevoia de control și de evitarea risipei. Planificarea cumpărăturilor și orientarea către produse utile cresc în perioade tensionate economic.
Psihologic, consumatorul caută „siguranță alimentară”:
În același timp, nu dispare complet componenta emoțională. Chiar și în criză, oamenii mențin mici achiziții „de confort” – dulciuri, produse familiare sau branduri de încredere. Studiile arată că deciziile alimentare sunt modelate de nevoi, dorințe și context social, nu doar de venit.
Criza nu înseamnă doar reducerea consumului, ci reordonarea lui. Harta emoțională a cumpărăturilor se mută de la „plăcere” la „siguranță”, de la varietate la predictibilitate.
Pentru industrie, semnalul este clar: în perioade de presiune economică, câștigă produsele care transmit stabilitate, utilitate și încredere – nu neapărat cele mai ieftine, ci cele considerate esențiale.
(Foto: Freepik)