Intrarea într-un supermarket modern presupune, în medie, confruntarea cu peste 10.000 de produse diferite. Deși pare un avantaj al abundenței, această diversitate generează un fenomen din ce în ce mai studiat: oboseala decizională. Nu foamea ne determină alegerile finale, ci epuizarea mentală acumulată pe parcursul cumpărăturilor.

Studiile din psihologia consumatorului arată că fiecare decizie mică — ce marcă alegem, ce preț acceptăm, ce ingredient evităm — consumă resurse cognitive. După 20–30 de minute petrecute în magazin, creierul caută scurtături: produse familiare, ambalaje vizibile, promoții agresive. Nu întâmplător, cele mai procesate alimente sunt plasate la finalul traseului comercial.

Pentru consumatorul urban, supermarketul devine un spațiu de presiune, nu de alegere liberă. Muzica ambientală, iluminarea, mirosurile artificiale și mesajele promoționale sunt gândite pentru a accelera decizia, nu pentru a o face rațională. Rezultatul este un coș de cumpărături care reflectă mai degrabă nivelul de oboseală decât nevoile reale ale familiei.

Această epuizare explică de ce mulți oameni ajung acasă cu produse pe care nu și le amintesc clar că le-au ales. Nu este lipsă de voință, ci o limită biologică a atenției. În contextul actual, stilul de viață alimentar nu mai este influențat doar de educație sau buget, ci de capacitatea mentală de a face alegeri repetate.

Supermarketul nu ne obosește pentru că e mare, ci pentru că ne cere să decidem continuu. Iar când deciziile se termină, instinctul preia controlul.

(Foto: Freepik)