Europa de Est începe să recupereze rapid decalajul față de Vest în domeniul proteinelor alternative, pe fondul presiunilor legate de sustenabilitate, securitate alimentară și costuri. În ultimii ani, investițiile s-au orientat către trei direcții majore: produse plant-based, fermentație și proteine din insecte.

Start-up-urile din regiune se concentrează în special pe materii prime locale — mazăre, soia non-OMG și cereale — transformate în burgeri vegetali, băuturi proteice și ingrediente pentru industria alimentară. În paralel, laboratoarele universitare și centrele private testează fermentația de precizie pentru obținerea de proteine funcționale, utilizate în produse lactate alternative sau suplimente.

Un segment emergent este cel al proteinelor din insecte, utilizate mai ales în hrana pentru animale și, treptat, în produse alimentare pentru consum uman. Avantajele sunt clare: consum redus de resurse, emisii scăzute și randament ridicat de producție.

Investitorii vizează proiecte scalabile, capabile să furnizeze ingrediente pentru marile companii alimentare, nu doar produse finale. În acest context, Europa de Est devine atractivă datorită costurilor de producție mai mici și accesului la materii prime agricole.

Piața este încă la început, dar direcția este evidentă: proteinele alternative nu mai sunt un concept experimental, ci o componentă strategică a industriei alimentare regionale, cu potențial de export și integrare în lanțurile europene de producție.

(Foto: Freepik)