Excesul de sare este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), un adult nu ar trebui să consume mai mult de 5 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurițe. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană, media depășește 9 grame zilnic, iar în România ajunge la 11 grame, potrivit datelor EFSA (2024).

Consumul ridicat de sare este direct asociat cu hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale. OMS estimează că reducerea aportului de sodiu cu 30% până în 2030 ar putea salva peste 7 milioane de vieți la nivel global.

Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri de reglementare voluntară și obligatorie. Printre acestea se numără revizuirea standardelor privind sarea adăugată în produsele procesate — inclusiv în carnea ambalată, mezeluri și conserve. Unele state, precum Finlanda și Marea Britanie, au introdus limite stricte pentru conținutul de sare în produsele alimentare și etichete de avertizare.

În România, Ministerul Sănătății a demarat în 2024 o campanie națională pentru reducerea consumului de sare, prin informarea populației și colaborarea cu procesatorii. Industria alimentară este încurajată să reformuleze rețetele și să utilizeze substituenți naturali de sodiu, precum potasiul sau extractele vegetale.

Deși sarea are rol tehnologic important în conservare și gust, reducerea treptată a conținutului poate fi realizată fără compromiterea calității produsului. Producătorii care adoptă aceste standarde pot beneficia de certificări suplimentare de sănătate publică și pot atrage consumatorii atenți la nutriție.

Pe termen lung, reducerea consumului de sare nu este doar o măsură sanitară, ci și una economică, prin scăderea costurilor asociate tratării bolilor cardiovasculare. Pentru România, provocarea rămâne echilibrarea între tradiția culinară și noile exigențe de sănătate publică.

(Foto: Freepik)