Schimbările climatice influențează din ce în ce mai vizibil producția și siguranța alimentară. Conform FAO (2024), fenomenele meteorologice extreme – secete, inundații și valuri de căldură – au redus randamentele agricole globale cu aproximativ 8% în ultimul deceniu, afectând în special producția de cereale și furaje.

În Europa, Agenția Europeană de Mediu (EEA) avertizează că temperaturile medii crescute și scăderea resurselor de apă afectează lanțurile agroalimentare, în special producția de lapte și carne. România este una dintre cele mai expuse țări din regiune, cu pierderi anuale estimate la peste 1 miliard euro în agricultură, conform INS și MADR.

Impactul nu este doar economic. EFSA a semnalat o creștere a riscului de contaminare microbiologică, ca urmare a temperaturilor ridicate în timpul transportului și depozitării alimentelor. În paralel, secetele severe reduc calitatea furajelor, ceea ce afectează sănătatea animalelor și compoziția nutrițională a produselor alimentare.

Uniunea Europeană a lansat programe dedicate adaptării sistemelor alimentare — inclusiv Climate-Smart Agriculture (CSA) și fondurile pentru reziliență climatică prin PAC 2023–2027. Aceste inițiative urmăresc reducerea emisiilor de carbon și promovarea tehnologiilor de conservare a apei.

Pentru România, direcția strategică este clară: investiții în irigații inteligente, energie verde pentru ferme și diversificarea producției locale. Adaptarea la noile realități climatice nu este doar o obligație ecologică, ci o garanție a siguranței alimentare și a competitivității pe termen lung.

(Foto: Freepik)