Taxarea alimentelor considerate nesănătoase devine un instrument tot mai utilizat în politicile publice europene, cu obiectivul de a reduce consumul de zahăr, grăsimi saturate și produse ultra-procesate. Exemple relevante vin din Danemarca și Franța, unde astfel de măsuri au fost testate în forme diferite.

Danemarca a introdus în trecut o taxă pe grăsimi, ulterior retrasă din cauza impactului asupra competitivității și comerțului transfrontalier. În schimb, Franța aplică o taxă pe băuturile zaharoase, ajustată în funcție de conținutul de zahăr.

Rezultatele arată efecte moderate, dar reale: scăderea consumului în anumite segmente și reformularea produselor de către industrie. Producătorii au redus conținutul de zahăr pentru a evita taxarea suplimentară, ceea ce a generat schimbări structurale în ofertă.

Totuși, impactul asupra sănătății publice rămâne limitat dacă nu este susținut de educație nutrițională și alternative accesibile. Pentru industrie, aceste taxe devin un factor de cost și un catalizator pentru inovație.

Direcția este clară: fiscalitatea alimentară va influența tot mai mult formularea produselor și comportamentul consumatorilor.

(Foto: Freepik)