Anul 2025 marchează o accelerare a tranziției către diete echilibrate, sustenabile și bogate în proteine alternative. Potrivit raportului FAO și OECD – Agricultural Outlook 2025, cererea globală pentru proteine vegetale, insecte comestibile și carne cultivată în laborator este în creștere cu 12% anual, fiind impulsionată de preocupările legate de mediu și sănătate publică.

În Uniunea Europeană, consumul de proteine din surse alternative (soia, mazăre, alge, ciuperci) a crescut cu 40% în ultimii cinci ani. Germania, Olanda și Danemarca conduc tranziția, prin investiții în tehnologii de fermentație și parteneriate public-private. În România, piața proteinelor alternative este la început, dar se conturează rapid în retailul urban, prin lansarea de produse hibride — carne vegetală combinată cu proteine animale.

Comisia Europeană susține prin programele „Horizon Europe” și „Farm to Fork” cercetările privind dezvoltarea surselor sustenabile de proteine. Obiectivul este reducerea presiunii asupra mediului și diversificarea opțiunilor alimentare. Conform EFSA, impactul de carbon al producției de carne vegetală este cu până la 90% mai mic decât cel al cărnii de vită.

Pe plan nutrițional, specialiștii OMS recomandă integrarea proteinelor vegetale ca parte a unui regim mixt, fără excluderea totală a cărnii. Dietele flexitariene, care combină carne slabă, pește și surse vegetale, sunt considerate cele mai echilibrate din punct de vedere metabolic și ecologic.

Pentru România, direcția strategică vizează investițiile în procesare locală și educația consumatorilor. Dezvoltarea unei piețe de produse sustenabile, certificate și accesibile ar putea poziționa țara noastră ca furnizor regional de ingrediente pentru industria europeană a proteinelor alternative.

În 2025, alimentația sănătoasă nu se mai definește prin renunțare, ci prin echilibru, diversitate și responsabilitate — valori care vor ghida viitorul industriei alimentare românești.

(Foto: Freepik)