Schimbările în stilul de viață al tinerilor europeni determină o reconfigurare a obiceiurilor alimentare. Conform Raportului OMS 2024, peste 30% dintre tinerii între 18 și 30 de ani declară că încearcă să reducă consumul de carne roșie, însă doar 12% adoptă diete vegetariene sau vegane. Majoritatea preferă un regim flexitarian, bazat pe echilibru între gust, sănătate și sustenabilitate.

În Uniunea Europeană, piața produselor ready-to-eat sănătoase a crescut cu peste 10% în ultimul an, potrivit Euromonitor. Produsele proteice ambalate, salatele cu carne slabă și gustările bio sunt preferate pentru comoditate și valoare nutritivă. În România, această tendință este vizibilă în mediul urban, unde tinerii aleg din ce în ce mai frecvent carnea de pasăre, peștele și produsele cu etichetă „clean label”.

Un studiu realizat de EFSA (2024) indică faptul că 67% dintre tinerii consumatori din UE verifică informațiile de pe ambalaj înainte de cumpărare, iar 45% se declară preocupați de originea ingredientelor. Această orientare spre transparență obligă industria alimentară să investească în comunicare și calitate.

Pe plan nutrițional, nutriționiștii recomandă tinerilor o alimentație diversificată, cu aport echilibrat de proteine animale și vegetale. Dietele hiper-proteice sau restrictive pot afecta metabolismul și echilibrul mineral. În același timp, lipsa planificării meselor și consumul frecvent de fast-food rămân probleme persistente, conform OECD.

Pentru România, soluția constă în educația alimentară timpurie și promovarea produselor locale sănătoase. Campaniile derulate în școli și universități, alături de implicarea retailerilor, pot susține formarea unui comportament alimentar responsabil.

În 2025, alimentația tinerilor nu mai este doar o chestiune de gust, ci o expresie a identității și a conștiinței față de sănătate și mediu. Industria alimentară are șansa să răspundă acestor valori prin produse autentice, nutritive și sustenabile.

(Foto: Freepik)