Într-o piață alimentară tot mai competitivă, încrederea a devenit o monedă de schimb. Consumatorul modern nu se mai mulțumește doar cu gustul sau prețul unui produs – vrea să știe cine l-a făcut, unde, când și cum. Trasabilitatea alimentară, adică posibilitatea de a urmări un produs „de la fermă la furculiță”, a devenit nu doar o cerință legală, ci și o așteptare esențială a pieței.

Ce înseamnă trasabilitatea alimentară

Conform Regulamentului (CE) nr. 178/2002, trasabilitatea reprezintă capacitatea de a identifica și urmări un aliment, un furaj sau un ingredient prin toate etapele producției, procesării și distribuției. Scopul nu este doar controlul sanitar, ci și protejarea consumatorului și consolidarea încrederii în lanțul alimentar.

În România, obligațiile privind trasabilitatea sunt implementate prin ANSVSA și prin sistemele interne de control ale operatorilor. Totuși, aplicarea reală variază semnificativ între marile companii industriale și micii producători locali.

Tehnologia, noul certificat de origine

În ultimii ani, mai multe companii românești au început să implementeze soluții digitale de trasabilitate, inspirate din modele europene. Cele mai utilizate instrumente sunt:

• Codurile QR dinamice, aplicate pe ambalaj, care permit consumatorului să acceseze instant informații despre lot, origine și data procesării;
• Platforme blockchain, care asigură înregistrarea sigură și imuabilă a fluxurilor de producție și transport;
• Aplicații mobile dedicate, prin care fermierii și procesatorii pot încărca în timp real date despre proveniență, condiții de depozitare sau certificări.

Exemplele pilot sunt încă limitate, dar promițătoare. Un procesator de lactate din Transilvania a lansat în 2024 o aplicație care permite scanarea fiecărei sticle de lapte pentru a vizualiza ferma de proveniență, data colectării și traseul de transport până la fabrică. În același timp, câteva cooperative agricole din zona Moldovei testează soluții blockchain pentru trasabilitatea cerealelor, cu sprijinul unor fonduri europene PNS.

Ce așteaptă consumatorii

Potrivit unui studiu Reveal Marketing Research (2024), peste 70% dintre consumatorii români declară că ar avea mai multă încredere într-un produs local dacă ar putea verifica rapid originea acestuia. Totodată, 62% afirmă că ar prefera un produs cu etichetă digitală, chiar dacă prețul ar fi ușor mai mare.

Pentru publicul tânăr, digitalizarea devine criteriu de transparență. În schimb, consumatorii din mediul rural asociază trasabilitatea mai degrabă cu reputația producătorului și cu recomandările directe. Această diferență de percepție obligă producătorii să comunice adaptat – prin tehnologie, dar și prin educație alimentară.

Ce se poate îmbunătăți

România are, în prezent, o infrastructură fragmentată în ceea ce privește trasabilitatea digitală. Sistemele publice (ex. SNIIA pentru animale, RASFF pentru alerte alimentare) nu sunt încă interconectate cu soluțiile private de tip blockchain sau cloud. De asemenea, lipsesc standarde tehnice unitare pentru integrarea datelor între fermieri, procesatori, distribuitori și retaileri.

Pentru ca trasabilitatea să devină un instrument de încredere, nu doar o obligație administrativă, sunt necesare trei direcții majore:

1. Digitalizarea unitară a lanțului alimentar – prin platforme interoperabile și standarde comune de raportare;
2. Sprijin financiar pentru producătorii mici – pentru a implementa soluții simple de etichetare digitală;
3. Educația consumatorului – pentru a transforma trasabilitatea într-un criteriu real de alegere, nu doar un cod pe ambalaj.

De la transparență la avantaj competitiv

Trasabilitatea nu este doar un mecanism de siguranță alimentară, ci o strategie de diferențiere. Un produs local care își poate dovedi originea și calitatea capătă valoare adăugată imediată. Într-o piață europeană în care încrederea se câștigă tot mai greu, România are ocazia să transforme trasabilitatea într-un semn distinctiv al calității sale agroalimentare.

A ști de unde vine hrana ta nu este un lux, ci o necesitate. Iar în era digitală, originea devine cel mai puternic argument al autenticității.

(Foto: Freepik)