Agricultura regenerativă câștigă tot mai mult teren la nivel global, fiind promovată ca o soluție pentru creșterea sustenabilă a producției agricole și reducerea impactului asupra mediului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), practicile regenerative pot crește fertilitatea solului cu până la 20% și pot reduce emisiile de carbon din agricultură cu 15-25% pe termen mediu.

Principiile agriculturii regenerative includ rotația culturilor, utilizarea culturilor de acoperire, reducerea lucrărilor mecanice ale solului și integrarea pășunatului planificat. Aceste metode sprijină biodiversitatea, îmbunătățesc reținerea apei și reduc dependența de inputuri chimice.

În România, tot mai mulți fermieri testează tehnici regenerative, susținuți prin programe europene și inițiative private. PNS 2023-2027 include măsuri care recompensează practicile agricole prietenoase cu mediul, oferind plăți compensatorii și acces la fonduri pentru investiții.

Pentru industria alimentară, agricultura regenerativă oferă oportunitatea de a dezvolta lanțuri de aprovizionare cu produse certificate „regenerative”, ceea ce poate deveni un avantaj competitiv în relația cu retailul modern și exporturile. Datele unui studiu McKinsey arată că peste 60% dintre consumatorii europeni ar alege produse provenite din sisteme agricole sustenabile, chiar și la un preț mai mare.

Pe termen lung, integrarea agriculturii regenerative în strategia de aprovizionare a procesatorilor poate contribui la îndeplinirea obiectivelor ESG și la creșterea rezilienței lanțului alimentar în fața schimbărilor climatice.

(Foto: Freepik)