Sistemul european NutriScore, prezent deja în mai multe state vest-europene, se află într-un proces amplu de actualizare. Noua versiune — cunoscută informal drept NutriScore 2.0 — aduce un algoritm revizuit care pune accent pe gradul de procesare, conținutul de îndulcitori și calitatea nutrițională reală a produsului. Chiar dacă etichetarea nu este încă obligatorie în toate țările UE, tot mai multe companii alimentare analizează impactul noilor reguli pentru a se adapta din timp.

De ce era nevoie de un NutriScore actualizat?

Versiunea inițială a sistemului a fost apreciată pentru simplitate, însă criticată pentru faptul că unele produse ultraprocesate puteau obține scoruri bune, în timp ce alimente naturale precum uleiul de măsline primeau note mai slabe din cauza densității calorice. Reforma vizează tocmai aceste neconcordanțe și urmărește:

• diferențierea mai clară între alimente naturale și ultraprocesate;
• ajustarea modului în care sunt contabilizate grăsimile și zaharurile;
• re-evaluarea produselor bogate în îndulcitori sau aditivi;
• o clasificare mai strictă pentru carnea procesată.

Ce aduce nou NutriScore 2.0

Deși fiecare stat poate adapta implementarea, principalele modificări propuse sunt:

1. Penalizări suplimentare pentru îndulcitori și zahăr adăugat

Produsele care conțin îndulcitori artificiali sau alcoolici vor primi un punctaj mai slab decât în sistemul actual, chiar dacă au puține calorii. Motivația: încurajarea reducerii dependenței de gustul dulce.

2. Reclasificarea alimentelor ultraprocesate

Băuturile energizante, snacks-urile, unele cereale pentru micul dejun și deserturile industriale vor coborî în scor, reflectând nivelul ridicat de procesare și denaturare a ingredientelor.

3. Reevaluarea produselor cu grăsimi “bune”

Uleiul de măsline, nucile, semințele sau avocado vor primi un scor mai corect raportat la beneficiile nutriționale, chiar dacă au densitate calorică ridicată.

4. Carnea procesată va fi încadrată mai dur

Mezelurile, conservele de carne și produsele tratate intens vor primi penalizări suplimentare pentru conținutul de sare și aditivi.

Impactul asupra procesatorilor români

Deși România nu a adoptat oficial NutriScore, multe companii care exportă în UE sunt direct interesate. NutriScore 2.0 poate influența:

Reformularea rețetelor

Producătorii de cereale, snack-uri, iaurturi cu arome sau băuturi ar putea fi nevoiți să reducă zahărul, îndulcitorii și aditivii pentru a evita un scor D sau E.

Poziționarea pe raft

În retailul occidental, NutriScore este deja folosit ca instrument de marketing. Un scor slab poate scădea vizibilitatea produsului și chiar volumul vânzărilor.

Transparența față de consumatori

Tot mai mulți cumpărători cer informații facile, iar NutriScore răspunde exact acestei nevoi printr-un cod vizual simplu.

Ce ar trebui să facă industria din România

• Audit intern al rețetelor pentru a identifica produsele vulnerabile la noile reguli.
• Investiții în R&D pentru variante mai echilibrate nutrițional.
• Analize comparative cu produsele concurente din UE.
• Comunicare transparentă privind îmbunătățirile făcute.

NutriScore 2.0 nu este doar o schimbare de etichetă, ci o tranziție către o industrie alimentară mai responsabilă și mai aliniată priorităților europene. România poate câștiga competitivitate dacă producătorii adoptă din timp aceste standarde, chiar și înainte de obligativitatea legală.

(Foto: Freepik)