Industria alimentară intră într-o nouă etapă tehnologică, în care gustul consumatorului nu mai este analizat exclusiv prin focus grupuri sau studii clasice de piață. Inteligența artificială, analiza senzorială și datele comportamentale permit deja companiilor să dezvolte produse alimentare personalizate în funcție de preferințele individuale ale consumatorilor.

Marile companii globale investesc masiv în tehnologii capabile să coreleze date privind gustul, textura, aroma și comportamentul de consum. Nestlé, PepsiCo și Unilever utilizează deja AI pentru analiza feedback-ului consumatorilor, identificarea tendințelor și accelerarea dezvoltării de produse.

AI-ul procesează volume uriașe de date provenite din:

• recenzii online,
• aplicații de livrare,
• comportamente de cumpărare,
• rețele sociale,
• senzori senzoriali și analize de laborator.

Prin machine learning, sistemele identifică tipare greu observabile prin metode tradiționale. De exemplu, algoritmii pot detecta combinații de ingrediente asociate cu satisfacția consumatorilor sau pot anticipa preferințele regionale înainte ca acestea să devină tendințe comerciale.

Compania japoneză Kirin Holdings utilizează AI pentru dezvoltarea băuturilor bazate pe preferințe senzoriale, iar startup-uri precum Spoonshot folosesc inteligența artificială pentru predicția viitoarelor trenduri alimentare.

Tehnologia merge însă mai departe. Unele sisteme încearcă să coreleze preferințele alimentare cu:

• profil metabolic,
• stil de viață,
• genetică,
• nivel de activitate,
• parametri medicali.

Astfel apare conceptul de „nutriție personalizată”, unde produsele sunt formulate pentru nevoile individuale ale consumatorului.

În paralel, AI-ul reduce costurile de dezvoltare. Simulările digitale permit testarea virtuală a mii de combinații de ingrediente înainte de producția fizică.

Specialiștii avertizează însă că digitalizarea gustului ridică și întrebări etice importante. Cu cât companiile înțeleg mai bine mecanismele neurologice și emoționale ale consumului alimentar, cu atât crește riscul manipulării comportamentului de cumpărare.

În viitor, rafturile supermarketurilor ar putea include produse dezvoltate aproape „la comandă”, în funcție de profilul digital al fiecărui consumator. Gustul devine astfel o categorie analizată algoritmic, iar industria alimentară intră într-o eră în care datele și inteligența artificială influențează direct ceea ce ajunge în farfurie.

(Foto: Magnific)