Leguminoasele – linte, năut, fasole, mazăre – devin tot mai importante în structura alimentației europene, pe fondul tranziției proteice și al interesului pentru surse vegetale cu valoare nutritivă ridicată. Conform EFSA (2024), consumul regulat de leguminoase contribuie la reducerea colesterolului LDL, menținerea unui control glicemic stabil și creșterea aportului de fibre.

În Uniunea Europeană, consumul de leguminoase a crescut cu aproximativ 14% în perioada 2019–2024, potrivit Eurostat, fiind stimulat de cererea urbană și de extinderea segmentului de produse gata de utilizare. Italia, Spania și Franța rămân statele cu cel mai ridicat consum per capita, în timp ce România înregistrează valori modeste, de 3–4 kg anual, cu potențial de expansiune.

Leguminoasele au un conținut proteic situat între 18% și 25%, fiind surse esențiale de fier, zinc, magneziu și vitamine din complexul B. Proteinele lor nu conțin toți aminoacizii esențiali în proporții optime, însă asocierea lor cu cereale integrale acoperă necesitățile nutriționale.

Pe partea de producție, datele FAOSTAT (2024) arată o creștere a suprafețelor cultivate la nivel global, datorită rezistenței la secetă și capacității plantelor de a fixa azotul, îmbunătățind fertilitatea solului. Pentru fermierii români, culturile de năut și linte pot reprezenta oportunități, având cerere stabilă și costuri de producție relativ reduse.

Interesul tot mai mare pentru leguminoase se reflectă și în retail, unde segmentul de conserve, pastei și mixuri gata de consum are o creștere anuală de peste 10%, conform datelor agregate ale pieței europene.

Leguminoasele rămân un pilon esențial al unei alimentații echilibrate, cu aplicații atât în gospodării, cât și în industria alimentară.

(Foto: Freepik)