Daca europenii se indreapta din ce in ce mai mult spre consumul de paine traditionala, facuta din maia ?si framantata de mana in special francezii ?si olandezii , romanii raman fideli franzelei albe, cu aditivi, cumparata de la buticul din colt sau supermarket-uri. Avantajul comerciantilor este evident: in timp ce o paine fara aditivi are termen de valabilitate doar 5 zile, painea aditivata poate sta pe raft ?si doua saptamani! Calitatea painii a cam disparut Daca in trecut se foloseau mori, mojare sau pisaloage de piatra pentru zdrobirea ?si faramitarea graului, pentru a obtine faina integrala 90% ?si a mentine la un loc toate substantele nutritive de care are nevoie organismul uman, astazi, la morile industriale cu valturi ma?sina folosita pentru sfaramarea boabelor de grau , din motive strict economice, se elimina taratele ?si germenele graului, deoarece acestea contin lipide ?si fac sa rancezeasca, sa mucegaiasca faina in siloz. Astfel, din cauza intereselor economice, calitatile alimentare traditionale ale painii romaneordm;ti au disparut la ora actuala. In tari civilizate, precum Germania, Franta, Tarile Nordice, in ciuda existentei unor produse de panificatie industriale, sortimentele de paine integrala ?si procedeele traditionale sunt mentinute in continuare in brutarii mici, locale, protejate prin lege, aordm;a cum sunt protejate cladirile vechi ?si monumentele istorice. Romanii mananca din ce in ce mai putina paine Ultimii zece ani au adus o scadere cu zece kilograme a consumului de paine, ca urmare a schimbarii preferintelor romanilor.An de an, pe aceasta piata extrem de fragmentata apar schimbari, segmentul fiind foarte dinamic. Astfel, painea nu mai este cumparata zilnic, ci de doua-trei ori pe saptamana, este preferata painea ambalata ?si feliata in detrimentul celei proaspete, iar mai nou, nu mai este cumparata din magazinele de cartier, ci din supermarketuri ?si hipermarketuri, ponderea vanzarilor din formatele moderne de comert crescand cu 30%. Consumul de paine a scazut din mai multe motive, in primul rand pentru ca oamenii s-au reorientat spre alte alimente. Daca se mananca mai putina paine, este clar ca a fost inlocuita cu altceva, iar romanii au trecut la o alimentatie mai rationala. ordf;i in tara noastra, ca ?si pe piata europeana de panificatie, se observa o dezvoltare constanta atendintelor care merg catre o hrana sanatoasa.Preocupati de sanatate, consumatorii se indreapta spre brand ?si in sectorul painii, franzela fara nume urmand sa scada in vanzari. Producatorii nu mai considera painea un produs absolut necesar ci un produs bine targetat catre nevoile consumatorilor, incercand sa ii fidelizeze. Produsele fara E-uri caordm;tiga teren! Conform statisticilor Rompan, patronatul din panificatie,consumul de paine a scazut in ultimii zece ani cu zece kilograme pe consumator,la 108-110 kg pe locuitor pe an, ?si, cu toate ca este inca ridicat fata de media europeana, trendul de scadere va continua ?si in urmatorii ani.Conform Rompan, panificatia a intrat intr-un puternic proces de segmentare, in care specialitatile ?si painea traditionala se lupta din ce in ce mai aprig pe coordm;ul zilnic al romanilor. Urmand acest trend, Pambac Bacau, Dobrogea Group ?si VelPitar, trei dintre principalii producatori de paine din Romania au trecut deja la dezvoltarea puternica a productiei de produse premium, de la painea feliata la cea cu minerale, fara E-uri ?si cu aport caloric redus. Painea pare sascada ca importanta in alcatuirea coordm;ului zilnic al consumatorului roman. Cel putin asta arata studiile Rompan, care observa ca obiceiurile de consum ale romanilor s-au schimbat destul de mult in ultimii 10 ani.Pe fondul creordm;terii preturilor in domeniul panificatie dar ?si al interesului tot mai vadit pentru produsele sanatoase ?si care nu ingraordm;a, romanii nu mai cumpara in fiecare zi paine, cum o faceau inainte. Pe de alta parte, se prefera din ce in ce mai mult painea ambalata, feliata, cu E-uri cat mai putine ?si cu un aport caloric scazut. Brutariile traditionale, un moft! ordf;i obiceiurile privind locul de cumparare s-au schimbat.Romanii cumpara mai mult din supermarketuri ?si mai putin de la magazinele de cartier.Dincolo de motivele legate de pret, o franzela costand in medie intre 0,7-0,9 lei in prezent, iar o paine feliata intre 3,5-4,5 lei, dar ?si urmare a unei alimentatii mai rationale, oferta destul de bogata de alimente din piata a determinat consumatorii sa inlocuiasca painea cu alte produse. Cu toate acestea, romanii consuma in prezent, in proportie de 70% paine alba ?si 30% paine neagra. In momentul de fata, a crescut cu 30% ponderea vanzarilor de paine din supermarketuri ?si hipermarketuri, in timp ce magazinele de specialitate inregistreaza o pondere in vanzari de numai 6%. In acest sens, este evident ca brutariile care fac paine traditionala, ?si aceea maxim 150 -200 paini pe zi, sunt mai mult vazute caun moft, o inverordm;unare a unor brutari pasionati,axati mai putin pe caordm;tig. Aceasta este ?si situatia unor brutarii mici, de niordm;a. Cumar fi Codru de paine sau De-a brutaria, care se lupta sa-?si fidelizeze clientii putini, dar pretentio?si pe care ii au. Consumul din Romania vs. Uniunea Europeana Industria de morarit din Europa este o industrie automatizata ?si eficienta. Morile moderne functioneaza in flux continuu pe tot parcursul anului, iar cifra de afaceri a industriei europene de morarit este de peste 15 miliarde euro. In fiecare an, in UE sunt procesate aproximativ 46 milioane tone grau moale ?si secara. Acest sector cuprinde mai mult de 3000 companii unde lucreaza peste 45.000 de angajati. Ca rezultat al tehnologiilor avansate ?si al maiestriei morarilor, industria produce peste 600 tipuri diferite de faina, pentru a satisface cerintele specifice in creordm;tere ale consumatorilor. Morarii amesteca diferite soiuri de grau care sunt apoi macinate, obtinandu-se aprox. 35 milioane t faina de 600 tipuri diferite. Se impune o lege a painii Pe plan intern, situatia este putin diferita. Producatorii din domeniul panificatiei estimeaza ca in acest an, dincolo de scaderea consumului ?si creordm;terea preturilor, piata painii va creordm;te, ca valoare, cu aproape 20%, de la 1,4 la 1,6 mld.euro, dar va scadea in ceea ce priveordm;te consumul, cu pana la 5%. Numai anul trecut, in Romania s-au produs 3 milioane de tone de paine. Industria painii din Romania a fost marcata, la inceputul anului de un ordin al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor ANPC , potrivit caruia painea ?si produsele de panificatie nu mai pot contine coloranti, cu exceptia E 150 a-d, caramelul, cel mai utilizat colorant in industria alimentara, dar nici miere, oua, branza sau fructe, ori fulgi de cartofi. Cu toate acestea, se impune mai mult ca oricand o lege a painii care, nu in cele din urma sa sustina ?si micile brutarii care continua traditia de a produce paine ca pe vremea bunicii! Astfel, consumatorul ar avea de unde sa aleaga, in cunoordm;tinta de cauza ?si nu ar cumpara numai ceea ce i se ofera.