Piața alimentară din România în 2025 traversează o etapă de adaptare accelerată la schimbările economice, tehnologice și de consum. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea producției ramurii agricole și alimentare a înregistrat în 2024 o scădere de 4,3% față de anul precedent, la 100,5 miliarde lei. Segmentul vegetal a scăzut cu 10,1%, în timp ce producția animală a crescut cu 5,1%. Aceste fluctuații influențează direct prețurile, oferta și structura produselor din retail.

Potrivit estimărilor Eurostat și FAO, piața alimentară din România are o pondere de aproximativ 10% în PIB, cu o contribuție semnificativă din procesarea produselor agroalimentare. În 2025, tendințele dominante sunt creșterea cererii pentru produse bio, alimente cu etichetă curată (Clean Label) și ambalaje sustenabile. În același timp, preferințele consumatorilor se orientează către produse locale și regionale, iar retailerii răspund prin creșterea ponderii mărcilor proprii.

Din perspectiva comerțului modern, datele NielsenIQ arată că retailul alimentar a înregistrat o creștere medie de 8-10% în 2024, susținută de extinderea rețelelor de supermarketuri și de creșterea vânzărilor online. Totuși, inflația și costurile logistice ridicate determină o presiune asupra prețurilor finale.

Pe plan internațional, se observă o aliniere la reglementările UE privind sustenabilitatea și reducerea risipei alimentare. Conform Comisiei Europene, România pierde anual aproximativ 2,55 milioane tone de alimente, ceea ce generează pierderi economice și impact asupra mediului.

În perspectivă, competitivitatea industriei alimentare va depinde de digitalizare, automatizarea proceselor și trasabilitatea completă a produselor. Companiile care vor investi în inovație, eficiență energetică și comunicare transparentă vor reuși să își consolideze poziția pe piață. Prognozele indică o creștere medie anuală de 3-4% în următorii cinci ani, cu accent pe segmentele premium, bio și funcționale.

(Foto: Freepik)