Autor:Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOIUniversitatea Dunarea de Jos din Galati In Registrul Uniunii Europene, privind mentiunile nutritionale ?si de sanatate, este aprobata cererea pentru un singur polifenol extras din ulei de masline, hidroxitirozolul, care contribuie la protejarea lipidelor din sange fata de stresul oxidativ, deci cu rol in controlul colesterolului. Alte 19 cereri au fost respinse: antioxidanti ?si polifenoli din fructe de padure afine, coacaze, merisor, zmeura ?si capsune , miere, ciocolata, extract din coaja strugurilor albi sau ro?sii, polifenoli din cacao, polifenoli ?si vitamine din extract de rodie, polifenoli din vin roordm;u, fructe ?si legume prelucrate, ceai, extract pulbere cu continut de polifenoli din mere, polifenoli din masline ?si scoarta de pin maritim francez. Polifenoli Polifenolii sunt o clasa de compu?si preponderent naturali ?si cateva substante chimice organice sintetice sau semisintetice caracterizati de prezenta unui numar de unitati structurale fenolice. Numarul ?si structura unitatilor fenolice stau la baza proprietatilor fizice, chimice ?si biologice metabolice, toxice, terapeutice etc. unice ale unor polifenoli, de exemplu acidul tanic ?si elagitaninul. Numele provine din limba greaca veche polus insemnand mult, multi, iar fenol indicand structura chimica formata prin legarea unei grupari -OH la un inel benzenic fenil . Polifenolii au un rol important in ecologia majoritatii plantelor, efectele lor in tesuturile vegetale fiind: - eliberarea ?si suprimarea hormonilor de creordm;tere, de exemplu auxina; - protejarea impotriva radiatiilor ionizante ?si a asigura culoarea pigmenti din plante ; - descurajarea erbivorelor proprietati senzoriale ?si a infectiilor microbiene fitoalexine ; - molecule de semnalizare ale maturarii ?si altor procese de creordm;tere. Cei mai abundenti polifenoli sunt taninurile condensate care se gasesc in aproape toate tipurile de plante. Polifenolii sunt concentrati in tesutul frunzelor, straturile scoartei copacilor, flori ?si fructe dar au rol ?si in descompunerea resturilor vegetale din padure ?si in ciclul substantelor nutritive. Concentratia in care se gasesc variaza mult in functie de tip, fiind cuprinsa intre 1 ?si 25 % fenoli ?si polifenoli totali, raportat la substanta uscata a masei vegetale. Polifenolii se gasesc ?si in animale. Astfel, la artropode insecte ?si crustacee , polifenolii au rol in sclerozarea cuticulei datorita prezentei unei enzime, polifenoloxidaza. Alimente functionale Notiunea aliment functional a fost introdusa pentru prima data in Japonia, in jurul anului 1980 ?si se refera la un aliment care are o functie suplimentara, adesea legata de promovarea sanatatii sau de prevenirea bolilor, data de mai multe ingrediente pe care le contine sau obtinuta prin adaosul unor ingrediente noi. Pana in prezent, Japonia este singura tara care are stabilit un proces specific de reglementare pentru alimente functionale ?si peste 100 de produse aprobate de Ministerul Japonez al Sanatatii. In SUA, categoria alimentelor functionale nu este recunoscuta legal, insa exista preocupari numeroase, atat in randul producatorilor, cat ?si al institutiilor. Astfel, la cea de a 9-a Conferinta internationala Alimente functionale ?si boli cronice: stiinta ?si practica, la Universitatea din Nevada, Las Vegas, 15-17 martie 2011 a fost dezbatuta definitia urmatoare: Alimentul functional este un aliment natural sau prelucrat care contine compu?si biologici activi cunoscuti in cantitate ?si calitate definite pentru a asigura un beneficiu de sanatate dovedit ?si documentat clinic, fiind astfel o sursa importanta de prevenire, gestionare ?si tratare a bolilor cronice ale epocii moderne. In cadrul Comisiei Europene, in Spatiul European de Cercetare European Research Area a fost creata actiunea concertata stiinta Alimentelor Functionale in Europa Functional Food Science in Europe, FUFOSE ?si au fost finantate 47 de proiecte FP5, FP6 ?si FP7 adresate beneficiilor alimentelor functionale asupra obezitatii, diabetului, alergiilor, osteoporozei, sanatatii mentale, cancerului ?si bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, inca nu exista o directiva care sa legifereze alimentele functionale. Alimentele functionale includ alimentele prelucrate sau fortificate cu aditivi de promovare a sanatatii, cum ar fi produsele imbogatite cu vitamine. Nu includ acele alimente care sunt fortificate pentru a corespunde reglementarilor, iar modificarea nu este trecuta pe eticheta ca un adaos semnificativ, de exemplu adaosul de iod in sare de masa sau de vitamina D in lapte pentru rezolvarea problemelor de sanatate publica precum deficitul de iod sau rahitismul. Alimentele obtinute prin fermentare cu ajutorul culturilor vii sunt considerate alimente functionale cu efecte probiotice. Continutul de polifenoli in cateva alimente In general, alimentele contin amestecuri complexe de polifenoli. Cele mai importante surse de polifenoli sunt alimente consumate pretutindeni in lume, in cantitati mari: fructe, legume, ceai verde, ceai negru, vin roordm;u, cafea, ciocolata, ulei de masline. De asemenea, plantele aromate, condimentele, nucile ?si algele sunt surse potentiale de polifenoli. Unii polifenoli sunt specifici anumitor alimente: flavanone in citrice, izoflavone in soia, floretin glcozide in mere, in timp ce alti polifenoli, de exemplu quercetina se gasesc in toate produsele vegetale: fructe, vegetale, cereale, leguminoase, ceai ?si vin. Unii polifenoli sunt considerati substante antinutritive intrucat interfera cu absorbtia substantelor nutritive esentiale, in special fier si alti ioni metalici ?si, de asemenea, se leaga de enzime digestive si alte proteine, in special la rumegatoare. Compu?sii fenolici ?si carotenoizii cu proprietati antioxidante din legume sunt mai putin modificati la tratamentul cu abur decat prin prajire. Ceaiul, al doilea lichid consumat in lume, dupa apa, este bogat in polifenoli, in special ceaiul verde. In continutul de polifenoli de pana la 30% in substanta uscata a frunzelor, predomina catechinele: epigalocatechin-3-galatul, epigalocatechina, epicatechin-3-galatul ?si epicatechina dar sunt prezenti ?si alti polifenoli: camferol, miricetina, apigenina, and luteolina. Exista numeroase studii in curs care evidentiaza caracterul antioxidant al ceaiului datorita continutului de polifenoli, cu efecte benefice asupra sanatatii precum reducerea riscului de cancer, diabet sau boli cardiovasculare. Alte studii au descoperit polifenoli in numeroase produse vegetale in care predomina quercetina dar sunt prezente ?si luteolina, apigenina ?si camferolul, de exemplu: frunze de ceapa quercetina 1497,5 mg/kg, luteolina 391,0 mg/kg ?si camferol 832,0 mg/kg , mazare apigenina 547,0 mg/kg , ardei apigenina 272,0 mg/kg , usturoi apigenina 217,0 mg/kg , telina luteolina 80,5 mg/kg , broccoli luteolina 74,5 mg/kg substanta uscata morcov luteolina 37,5 mg/kg , ridichi albe luteolina 9,0 mg/kg etc. Fructele contin aproape exclusiv quercetina in timp ce camferolul ?si miricetina se regasesc in cantitati foarte mici. Strugurii, sucul de struguri ?si vinul roordm;u sunt bogate in trans-resveratrol, o fitoalexina din pielita boabelor de struguri care are proprietati antioxidante: contribuie la reducerea inflamatiilor, are rol in inhibarea oxidarii colesterolului LDL, impiedica aglomerarea trombocitelor prevenind astfel atacul de cord, impiedica imprastierea celulelor canceroase ?si initiaza moartea acestora apoptoza . Acestea sunt doar cateva exemple care ilustreaza cat de darnica este natura in polifenoli ?si in alimente posibil functionale. Pana cand se decide care alimente sunt ?si daca sunt sau nu functionale, acestea vor fi consumate in continuare de oameni, indeplinindu-?si rolul functional. Alimentele functionale, in particular cele cu continut de polifenoli, reprezinta un domeniu in curs de dezvoltare in domeniul stiintei alimentelor datorita popularitatii in creordm;tere in randul consumatorilor constienti ?si preocupati de sanatate ?si a capacitatii comerciantilor de a crea un interes nou pentru produsele existente pe piata.