Lanțul scurt de aprovizionare reprezintă una dintre direcțiile promovate de Comisia Europeană în cadrul strategiilor pentru dezvoltarea sistemelor alimentare durabile. Acesta presupune reducerea distanței dintre producător și consumator, ceea ce permite o transparență mai mare, un control mai bun al calității și menținerea prospețimii produselor.

Conform datelor Eurostat (2024), peste 12% dintre fermele din UE participă la forme de vânzare directă sau prin canale scurte, iar procentul este în creștere în rândul fermelor horticole și al producătorilor de carne și lactate. În România, interesul pentru piața locală a crescut în ultimii ani, stimulat de cererea urbană pentru produse proaspete și de extinderea inițiativelor regionale.

Produsele comercializate prin lanț scurt au, în general, o prospețime mai ridicată, iar riscul deteriorării nutritive este redus datorită manipulării minime și timpului scurt de transport. Studiile realizate în cadrul Joint Research Centre (JRC) arată că produsele vegetale își mențin o concentrare mai mare de vitamine și antioxidanți atunci când sunt consumate la scurt timp după recoltare.

Pentru fermieri, lanțul scurt reprezintă o oportunitate de a crește valoarea adăugată a produselor, reducând dependența de intermediari. Modelul favorizează, de asemenea, diversificarea producției și dezvoltarea fermelor mici și medii.

Pentru retail, integrarea produselor locale în ofertele săptămânale contribuie la consolidarea încrederii consumatorilor și la diferențierea comercială. Totodată, segmentul online dedicat produselor locale crește semnificativ, ceea ce facilitează accesul consumatorilor la o gamă variată de alimente proaspete.

Lanțul scurt rămâne un instrument eficient pentru stabilizarea pieței, susținerea producției locale și îmbunătățirea calității alimentelor disponibile consumatorilor europeni.

(Foto: Freepik)