Un grup de cercetatori de la Univeristatea de Stat din New Mexico, in colaborare cu Cotton Incorporated au dezvoltat o varianta de bumbac nemodificat genetic, folosind o varianta de inactivare a gossypol-ului, astfel incat acest produs sa poata fi folosit fara probleme, in industria alimentara. Noutatea vine din Statele Unite Prezenta gossypol-ului, un fenol natural, in semintele de bumbac, a impiedicat pana acum folosirea acestuia pentru uzul alimentar, deoarece este toxic pentru majoritatea animalelor ?si de asemenea, reduce biodisponibilitatea proteinelor in cultura. Cercetatorii americani au reu?sit sa convinga o parte din fermierii din New Mexico, dar din nordul Mexicului, sa planteze 3.000 de acri din aceasta varianta de seminte de bumbac, urmand ca anul viitor, sa se mareasca in mod semnificativ, terenurile plantate. Efran Delgado, professor universitar la Universitatea de Stat New Mexico, a precizat pentru BakeryandSnacks.com, ca marea problema in a convinge fermierii sa cultive acest bumbac non-OMG, a fost pretul mare, mai ales ca este vorba de un produs secundar. Dar ce a contat a fost faptul ca acest produs va purta eticheta de produs nemodificat genetic, ceea ce este o cerinta din ce in ce mai mare in intreaga lume, aordm;a cum a ?si precizat Efran Delgado, la reuniunea anuala din 2014, a AACCI in Providence, Rhode Island. Faina de bumbac, folosita in combinatie cu porumbul nixtamalizat Echipa de cercetatori condusa de profesorul universitar Delgado, au descoperit ca, din aceasta faina din seminte de bumbac se pot face snacks-uri extrudate, in combinatie cu porumbul nixtamalizat, care este folosit pe scara larga inproductia de torttila, produs familiar in randul consumatorilor din America Latina. Efran Delgado a apreciat ca folosirea fainei de seminte din bumbac in compozitie cu acest porumb nixtamalizat duce la fabricarea unor snacks-uri bogate in proteine ?si sarace in grasimi, care au o textura crocanta mult mai gustoasa ?siatragatoare, in comparatie cu snacks-urile extrudate existente deacute;jagrave; pe piata. Datorita compozitiei fainei din seminte de bumbac, am obtinut un produs crocant, care nu a mai trebuit sa fie prajit dupa aceea. Am inclus, de asemenea, condimentele necesare inainte de extrudare, deci nu a mai fost nevoie sa folosim niciun fel de grasime, la sfar?situl prelucrarii, a spus profesorul universitar American. Acesta a mai dezvaluit ca este nevoie de o proportie de 10% in ceea ce priveordm;te continutul optim de masa din seminte de bumbac.Interesant este ?si faptul ca totalul proteinelor din aceste snacks-uri din faina din seminte de bumbac este de12,8 gr la 100g de produs, in timp ce, in cazul produselor extrudate care se gasesc acum pe piata, totalul de proteine este de doar 6,4 g la 100 de grame. Pe de alta parte, continutul de grasimi a fost, de asemenea, semnificativ mai mic in comparatie cu cel al produselor existente pe piata: - 6,2 g la 100 g de produs, fata de snacks-urile obiordm;nuite, care au valori intre 26-32 g. quot;Mai avem inca de lucrat la sporirea mineralului ?si la continutul de fibre, care noi credem ca poate fi crescut mai mult, impreuna cu proteinele. Fermierii trebuie convin?si de beneficiile semintei In timp ce 3.000 de hectare vor fi plantate in acest an, fermierii trebuie convin?si insa sa extinda plantatiile de bumbac nemodificat genetic, pentru ca numai aordm;a vor avea mai multe beneficii. quot;Interesul nostru este acela de a reu?si sa-i convingem pe fermieri ca, pe langa scame, adica produsul textil, ei pot obtine ?si un al doilea produs, samanta, care, aordm;a cum am aratat are acum ?si aplicatii alimentare, a mai spus profesorul universitar American. Continut ridicat de proteine brute Concentratul proteic din seminte de bumbac, comercializate sub forma de faina, contine un continut ridicat de proteine brute, care depaseste in general 40%. Are un procent ridicat de azot, adevarate proteine - 95% , care este usor de digerat, ?si care da o valoare biologica variind de la moderat la buna.Nivelurile de cistina, metionina si lizina sunt in general scazute.Continutul de energie variaza considerabil in functie de metoda utilizata pentru prelucrare, in cazul in care extractia cu solvent lasa mai putin de grasime este utilizat, si, prin urmare, reduce valoarea energetica. Continutul de calciu este scazut 0,2% , dar are un continut de fosfor ridicat 1,1% .Dezavantajul este prezenta unui principiu toxic, Gosipol, o substanta care creste fragilitatea osmotica in vitro si care este toxica atat pentru animale cat ?si pentru oameni.