Energia devine un factor determinant în formularea produselor alimentare. Nu doar costul ingredientelor influențează rețeta, ci și energia necesară pentru procesare, depozitare și transport.

Industria alimentară este responsabilă pentru aproximativ 30% din consumul global de energie, conform IEA. Procese precum refrigerarea, pasteurizarea sau uscarea sunt intensive energetic, iar volatilitatea prețurilor la energie din ultimii ani a forțat producătorii să regândească structura produselor.

Un exemplu concret este reducerea proceselor termice. Produsele care necesită temperaturi ridicate sau timp îndelungat de procesare devin mai costisitoare. Ca răspuns, companiile investesc în tehnologii alternative: procesare la presiune înaltă (HPP), utilizarea enzimelor sau fermentația controlată.

Transportul influențează la rândul său designul produsului. Produsele perisabile, care necesită lanț frigorific, implică costuri logistice mai mari. De aceea, anumite companii reformulează produsele pentru a fi stabile la temperatura ambientală, reducând dependența de refrigerare.

Un raport McKinsey arată că optimizarea energetică poate reduce costurile totale ale lanțului de aprovizionare cu până la 15%. În același timp, presiunea ESG obligă companiile să reducă emisiile asociate producției.

Astfel, produsul alimentar devine rezultatul unui echilibru între gust, cost și consum energetic. Rețeta nu mai este definită doar de preferințele consumatorului, ci și de eficiența energetică a întregului lanț.

(Foto: Magnific)