Între mesele festive, dietele declarate și perioadele de restricții economice există o zonă rar documentată: alimentația reală de zi cu zi. Nu ce spun sondajele, nu ce arătăm pe rețelele sociale, ci ce ajunge efectiv în farfurie într-o zi obișnuită.

Datele din cercetări de consum și vânzări retail arată un tipar clar: românii mănâncă simplu, repetitiv și funcțional. Mesele sunt construite în jurul a 5–7 alimente de bază, rotite săptămânal. Pâinea, ouăle, cartofii, lactatele, carnea de pui și produsele semipreparate domină alimentația cotidiană, indiferent de venit sau educație.

Gătitul elaborat este rezervat weekendului sau ocaziilor speciale. În timpul săptămânii, mâncarea are rol de susținere, nu de experiență. Tocmai de aceea, produsele „rapide” — conserve, mezeluri, mâncare gătită din comerț — nu sunt percepute ca un compromis, ci ca o adaptare firească la lipsa de timp.

Un aspect interesant este discrepanța dintre discurs și practică. Mulți români declară că evită zahărul, prăjelile sau alimentele ultraprocesate, însă datele de consum arată contrariul. Nu din lipsă de informare, ci din dorința de confort și predictibilitate.

Alimentația „normală” a românilor nu este nici ideală, nici dezastruoasă. Este pragmatică. Reflectă un stil de viață grăbit, orientat spre muncă și stabilitate, nu spre performanță nutrițională. În absența extremelor, mâncarea devine un fundal constant, discret, dar esențial.

Adevărata radiografie alimentară nu se face în zilele speciale, ci în cele care nu se remarcă prin nimic.

(Foto: Freepik)