În multe unități alimentare, sistemul HACCP este tratat încă drept o obligație documentară, bazată pe registre completate manual și verificări retrospective. Digitalizarea schimbă însă fundamental rolul acestui sistem, transformându-l într-un instrument activ de prevenție și control predictiv.

Senzorii de temperatură, presiune, timp și umiditate, integrați direct în echipamentele de proces, permit colectarea automată a datelor în punctele critice de control. Aceste informații sunt stocate electronic, analizate în timp real și pot genera alerte înainte ca limitele critice să fie depășite.

Un avantaj major al digitalizării este trasabilitatea completă. Datele de proces pot fi corelate cu loturile de materie primă și produs finit, facilitând identificarea rapidă a neconformităților și limitarea retragerilor de pe piață. În plus, auditările devin mai eficiente, bazate pe date obiective, nu pe estimări sau completări ulterioare.

Controlul predictiv apare atunci când datele istorice sunt utilizate pentru identificarea tendințelor. De exemplu, variații repetate de temperatură într-un anumit echipament pot indica o defecțiune iminentă, permițând intervenții preventive înainte de apariția unui risc pentru siguranța alimentară.

Digitalizarea HACCP nu elimină responsabilitatea operatorului, ci o redefinește. Personalul se concentrează mai puțin pe completarea documentelor și mai mult pe interpretarea datelor și luarea deciziilor corecte.

În Uniunea Europeană, utilizarea sistemelor digitale este acceptată și încurajată, cu condiția ca datele să fie sigure, accesibile și protejate. Pentru industria alimentară din România, digitalizarea HACCP nu este un pas futurist, ci o necesitate practică pentru eficiență, conformare și credibilitat

(Foto: Freepik)