Reducerea consumului de sare este o prioritate în sănătatea publică europeană. Conform OMS (2024), aportul mediu de sare în România depășește 10 g/zi, dublu față de recomandarea maximă de 5 g/zi. Aproximativ 60% din aport provine din produsele procesate — carne, sosuri, pâine, conserve.

Pe fondul acestor date, industria alimentară dezvoltă tot mai multe produse „low-sodium”, reformulate prin reducerea sării cu 20–40%. Studiile EFSA confirmă că reducerea treptată a sării nu afectează semnificativ percepția gustului dacă sunt utilizate tehnologii moderne de ajustare a aromelor și ingrediente funcționale.

În Europa, piața alimentelor cu conținut redus de sodiu este estimată la peste 9 miliarde euro (2024), potrivit Euromonitor, iar cererea este impulsionată de consumatori preocupați de sănătate și de recomandările medicale.

În România, segmentul este încă în dezvoltare, dar marii procesatori de carne, lactate și produse de tip ready-to-eat au început reformularea rețetelor. Etichetele „low-sodium” câștigă vizibilitate în retail, mai ales la produsele destinate persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare.

Provocarea principală constă în echilibrul nutrițional: reducerea sării trebuie să fie însoțită de menținerea siguranței microbiologice și a termenului de valabilitate. De aceea, industria utilizează tehnologii precum pasteurizarea la temperaturi controlate, ambalarea în atmosferă modificată și extractele naturale antioxidante.

Produsele „low-sodium” nu sunt doar un trend comercial, ci un instrument real de sănătate publică. Pentru industria alimentară românească, reformularea responsabilă poate deveni un diferențiator competitiv și o contribuție directă la reducerea bolilor cardiovasculare — principala cauză de mortalitate în țară.

(Foto: Freepik)