”România este o piață cu un potențial vast, o locație strategică și mult îmbunătățită față de anii anteriori. Totuși, rămâne provocatoare, pentru climatul de afaceri. Situată la intersecția a trei mari piețe: UE, CSI și Orientul Mijlociu, având o suprafață de 238397 km pătrați și o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori, România a cunoscut o creștere pozitivă puternică în ultimii ani și a devenit una dintre cele mai importante, dinamice și atractive piețe din Europa”. Toate aceste remarci sunt cuprinse în Raportul intitulat ”Food Processing and Retail in Romania”, întocmit de Flanders Investment & Trade Market Survey. Datele vizează anul 2020 și, chiar dacă analiza belgienilor nu cuprinde modificările impuse de criza sanitară, imaginea sectorului alimentar din România este cât se poate de bine conturată. Iată, așadar, cum văd oamenii de afaceri din occident Industria alimentară și retailul alimentar din țara noastră.

O creștere economică robustă

Creșterea economică a României a fost una dintre cele mai ridicate din UE, cu o rată medie de 3,0% în perioada 2010-2018, asigurând o convergență constantă cu UE, în PIB, pe cap de locuitor. În prezent, PIB-ul României este în jur de 65% din media UE28, în creștere considerabilă față de cei 25%, în urmă cu două decenii.

Potrivit INS, în 2018, nivelul PIB-ului din România a fost de 202,9 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată vreodată în țară. Cu toate acestea, România este încă a doua țară cu cea mai mare sărăcie din UE.

Luând în considerare evoluția PIB pe sectoare de activitate, serviciile au avut cea mai mare contribuție la formarea PIB (57,1%), urmată de industrie (23,6%), construcții (5,4%) și agricultură, silvicultură și pescuit (4,3%). Economia României s-a extins cu 4,1% în 2018, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 4,4%, comparativ cu a rata de creștere de 7%, în 2017.

Ratele record în 2017, cele mai mari din 2008 și cele mai mari din UE, au fost în principal datorită creșterii consumului gospodăriilor, care a fost stimulată de creșteri salariale și reduceri de impozite. Contribuția exporturilor nete la creșterea PIB a rămas negativă, în timp ce investițiile au fost mai degrabă moderat pentru a face orice progres remarcabil.

Deși România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a UE a salariului minim, acesta este încă al treilea cel mai mic din UE (doar Bulgaria și Letonia au salarii minime mai mici). Salariul mediu lunar poate diferi semnificativ, în funcție de industrie și regiuni din țară.

Capitala și marile orașe au cele mai mari salarii, adică, acolo unde operează și cele mai mari companii locale și multinaționale în industrii precum IT, telecomunicații, petrol și gaz sau bănci, înregistrează cele mai mari salarii. HoReCa, industria textilă și alimentară plătesc cele mai mici salarii.

Deficit comercial

Ca stat membru al UE, România face parte dintr-o uniune vamală și o piață unică europeană. Potrivit datelor publicate de INS, în 2018 s-au înregistrat exporturi cu o valoare de 67.733 milioane EUR (+ 8,1%, față de 2017), iar importurile au fost de 82.867 milioane EUR (+ 9,6%, comparativ cu 2017), rezultând o sumă negativă pentru balanța comercială de 15.134 milioane EUR.

Din suma totală pentru 2018, produsele alimentare preparate, băuturile și tutunul au reprezentat 1.794 milioane EUR, ca export, și 3.377 milioane EUR ca import, soldul comercial fiind de – 1.583 milioane EUR.

Principalele destinații de export și principala zonă de origine a importurilor sunt statele membre, care în 2018 a reprezentat 76,7% din valoarea totală a exporturilor și 74,7% din valoarea totală a importurilor.

Principalele țări partenere pentru export în 2018 au fost Germania (23%), Italia (11,4%), Franța (7,1%), Ungaria (4,9%), Marea Britanie (4,2%), iar pentru import au fost Germania (20,5%), Italia (9,4%), Ungaria (6,9%), Polonia (5,6), China (5,3%) Datele GlobalEdge 2018 arată că exporturile către Belgia au reprezentat 2%, iar importurile din Belgia pentru 2,34%.

Inflație redusă

Conform datelor de la seenews.com, bazate pe prognosticul Comisiei Europene, consumul privat pare să se slăbească, dar va rămâne principalul motor de creștere al României. Se preconizează că investițiile vor rămâne relativ pozitive, în special fiind susținute de o accelerare a finanțării UE cu proiecte, către sfârșitul perioadei actuale de programare (2014-2020).

Se preconizează că importurile vor continua să crească într-un ritm mai ridicat decât exporturile, în 2019 și 2020. Astfel, netul exporturilor vor aduce din nou o contribuție negativă la creșterea PIB-ului real.

Datorită creșterilor continue continue ale salariilor din sectorul public, precum și a balanței comerciale negative, deficitul guvernamental riscă să crească până la 3,6% din PIB în 2019 și chiar 4,6% în 2020 (în fapt, se estimează că la finalul anului 2020 va fi de cca 7 %.nn). Se preconizează că inflația va rămâne ridicată, ajungând la 4,2% în 2019 și la 3,7% în 2020.

Porcul la putere, măcar pe consum

Chiar și așa, România se numără printre țările cu economiile cu cea mai rapidă creștere în UE. Principalul contribuitor la creșterea PIB-ului din România a fost consumul gospodăriei, ca urmare a unei creșteri a puterii de cumpărare, datorită salariilor mai mari și reduceri de impozite (TVA redusă de la 24%, la 9%, pentru produsele alimentare).

Cu o populație de aproape 20 de milioane locuitori, România este o țară remarcabilă în Europa de Est (a doua, după Polonia), în ceea ce privește potențialul pieței de consum. Deși crește de la an la an, nivelul actual de consum al diferitelor categorii de alimente din România este la un nivel relativ scăzut, în comparație cu standardele altor țări europene.

De exemplu, datele arată că, lunar, consumul mediu de produse proaspete carne și produse din carne în România s-a ridicat la 4,8 kg/persoană în 2018, ceea ce înseamnă o medie anuală consum de 58 kg / persoană.

Această sumă este destul de mică, în comparație cu Spania, Austria sau Franța, care au văzut cel mai mare consum mediu de pe piața UE, de 94 kg / persoană, 90 kg / persoană și 86 kg / persoană respectiv (euronews.com, februarie 2019).

Carnea de porc rămâne cel mai popular tip de carne din România piață, cu un consum mediu de 29 kg / an, urmată de carne de pasăre în jur de 20,1 kg / an conform Institutului Național de Statistică (globalmeatnews.com). Același lucru este valabil și pentru consumul de lactate sau fructe și legume sau pescuit, care în comparație cu alte țări europene, nivelul actual de consumul în România este destul de redus. În ceea ce privește consumul de pâine în România, au fost înregistrate

aproximativ 82 kg / persoană / an, care este peste media europeană de 78 kg / persoană / an.

Structura Industriei de procesare alimentară

Industria prelucrătoare agroalimentară este un sector semnificativ în România, cu contribuții majore la ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată în industria prelucrătoare. Principalele subsectoare din industria alimentară din România și categoriile de produse sunt:

Prelucrarea cărnii:

- șuncă, salamul, pateul de ficat și cârnații fiind principalele populare

- conserve de carne, dar și mai puține

Prelucrarea laptelui și a produselor lactate:

- lapte pentru consum, smântână, iaurt și alte produse acidificate

- unt și brânză - brânza moale fiind cea mai populară împreună cu cea tradițională

”Telemea” (brânză moale asemănătoare cu brânza feta);

Pește și produse din pește:

- conserve de pește, salate și alte produse din pește (macrou, hering, șprot, păstrăv etc);

Fructe și legume:

- gemuri și marmelade, suc, legume și amestecuri congelate, conserve de legume;

Brutărie:

- pâine, produse de patiserie, prăjituri, biscuiți, cereale pentru micul dejun.

Industria procesării alimentelor a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare națională rapidă. Au fost făcute investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție. Mulți dintre principalii actori din industria alimentară au folosit fonduri UE pentru extindere, construcție de noi facilități și modernizare a capacităților lor de procesare și a spațiilor de depozitare.

Unii jucători de pe piața procesării alimentelor (activi în special în procesarea cărnii), își desfășoară activitatea ca parte a unui sistem integrat, pornind de la fermă, abator, unitate de procesare și magazine proprii, sistem care asigură o creștere durabilă a pieței alimentare, precum și a economiei naționale și regionale dezvoltare.

De-a lungul anilor, fermierii români și procesatorii de alimente au evoluat foarte mult în productivitate și în având soluțiile optime pentru creșterea animalelor și capacitățile de procesare. Totuși, datorită creșterii cererii pieței și a standardelor de calitate cerute, sectorul de prelucrare a alimentelor din România are nevoie în continuare dezvoltare și modernizare.

Structura retail-ului alimentar

În ultimii 20 de ani, piața de vânzare cu amănuntul din România a cunoscut transformări uriașe. Comerțul modern a fost lansat cu primele magazine deschise de câțiva jucători internaționali (Mega Image-Delhaize, Metro, urmată de Carrefour, câțiva ani mai târziu). Extinderea comerțului cu amănuntul s-a mișcat rapid, iar până în 2012, retailul moder a ajuns la 51%, depășind astfel retailul tradițional.

Politica fiscală adoptată de guvernul român în ultimii ani, precum și creșterea puternică a salariilor și rata mai mare de ocupare a forței de muncă au stimulat consumul privat în România și, prin urmare, cererea consumatorului. Potrivit INS, vânzările cu amănuntul de alimente, băuturi și tutun, în România, a crescut cu 6,1%, în 2018, comparativ cu 2017.

Cifra de afaceri a comerțului cu alimente din România a fost estimată pentru 2018 la nivelul record de cca 21 miliarde EUR, conform unei analize KeysFin (actmedia.eu). În 2017, lanțurile internaționale s-au clasat în top 10 printre lanțurile de retail din țară și au generat peste 53% din cifra totală de afaceri.

Primii 10 comercianți cu amănuntul au înregistrat o creștere mai mare a cifrei de afaceri în 2017, cifrele crescând 11% până la 11.144 miliarde EUR, comparativ cu 9,96 miliarde EUR în 2016. Iată cum arăta Ttop 10 comercianți cu amănuntul, în anul  2017, după cifra de afaceri:

1-Kaufland: 10,09 miliarde RON (2,21 miliarde EUR)

2-Carrefour: 6,75 miliarde RON (1,47 miliarde EUR)

3-Lidl Discount: 6,51 miliarde RON (1,42 miliarde EUR)

4-Auchan: 5,22 miliarde RON (1,14 miliarde EUR)

5-Mega Image: 4,91 miliarde RON (1,07 miliarde EUR)

6-Profi: 4,73 miliarde RON (1,035 miliarde EUR)

7-Metro Cash & Carry: 4,36 miliarde RON (954 milioane EUR-în 2016)

8-Selgros: 3,64 miliarde RON (797 milioane EUR)

9-Rewe/Penny: 2,99 miliarde RON (654 milioane EUR)

10-Cora: 1,77 miliarde RON (387 milioane EUR)

De-a lungul anilor, cele zece lanțuri internaționale și-au consolidat rețelele și expansiunea geografică și au dobândit o cotă medie de piață combinată de 62% în țară, dar cota de piață variază de la o regiune la alta, fiind proporțională cu dezvoltarea economică a regiunii.

Moldova înregistrează cea mai mică pondere, de 54%, în timp ce capitala București a înregistrat cea mai mare pondere de 80%. Primii 10 comercianți cu amănuntul, împreună, vor ajunge la un număr de peste 3000 de magazine, până la sfârșitul anului 2020.

Comerțul modern reprezintă cel mai important canal de vânzări din România. Structura canalului de retail modern este astfel:

- Hipermarketuri = principala destinație pentru cumpărături de familie

- Supermarketuri = cea mai dinamică creștere a cotei de piață

- Discount = a doua cea mai mare creștere a cotei de piață

- Cash & carry

- Magazine de proximitate

- magazine moderne

Peste 223000 de angajați din România lucrează în retail. Cei mai importanți angajatori din retailul de alimente sectorul sunt: Kaufland (13.519 angajați), Profi (11.662 angajați), Carrefour (9.939 angajați) și Auchan (9.290 angajați). Comerțul cu amănuntul din România are un potențial mare de creștere.

Tendința de dezvoltare rapidă va continua în pe termen scurt, cu investiții care vizează extinderea și deschiderea de noi magazine în orașele mici și în mediul rural zone.

Se așteaptă ca marile rețele internaționale de retail să își păstreze poziția de lider pe piață. Conform prognosticului realizat de LZ Retailytics, Profi ar putea deveni numărul 1 pe piața de retail din România, până în anul 2023, în ceea ce privește vânzările brute cu amănuntul, urmat de Kaufland, Lidl, Carrefour și Mega Image.

Oportunități

Specialiștii de la Flanders Investment & Trade Market Survey, care au întocmit analiza pe care v-o prezentăm în această ediție a revistei infoALIMENT Magazin, nu se sfiesc să indice avantajele și oportuitățile pe care investitorii occidentali le pot avea dezvoltănd afaceri în România. Acestea sunt:

• Populație de aproape 20 de milioane de oameni - a doua piață după Polonia în Europa de Est în termeni de potențialul consumatorului

• Locație strategică la intersecția a trei mari piețe: UE, CSI și Orientul Mijlociu -pod între Est și Vest pentru 500 de milioane de consumatori - comerț

• Creșterea salariilor - creșterea constantă a vânzărilor cu amănuntul

• Creșterea cererii de pe piața locală, deoarece consumul gospodăriilor este ridicat și este în continuă creștere, ca precum și modificări ale preferințelor consumatorilor pentru tipuri mai sofisticate de produse - importuri și extinderea comerțului cu amănuntul

• Comerț cu amănuntul modern - potențial puternic de creștere în zonele rurale și orașele mici

• Tendința de modernizare a procesării alimentelor românești -

     - know-how și tehnologie pentru producerea produselor prelucrate

     - utilaje și echipamente pentru liniile de procesare a alimentelor

      - disponibilitatea finanțării pentru investiții și dezvoltare pentru extinderea și modernizarea unități de procesare

      - fonduri UE pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru a sprijini sectorul agroalimentar prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

• Extinderea serviciilor (servicii financiare și de consultanță)