Pandemia începută la finalul anului 2019 a modificat drastic comportamentele de cumpărare a produselor alimentare, iar recesiunea economică rezultată a provocat o creștere a insecurității alimentare. Deoarece insecuritatea alimentară este asociată cu o dietă slabă, în special cu un consum redus de fructe și legume, persoanele cu insecuritate alimentară pot experimenta în mod disproporționat efecte negative asupra sănătății legate de o dietă slabă în timpul pandemiei.

Două grupe

Pentru a evalua relația dintre starea de siguranță alimentară și aportul de fructe și legume în timpul pandemiei COVID-19, Michelle M. Litton și Alyssa W. Beavers, specialiști consultanți ai Comisiei Europene au realizat un sondaj online al rezidenților adulți, intitulat ” The Relationship between Food Security Status and Fruit and Vegetable Intake during the COVID-19 Pandemic”.

Dintre respondenți, 36,2% au fost clasificați ca nesiguri alimentar. Respondenții cu nesiguranță alimentară au consumat fructe și legume de mai puține ori pe zi decât respondenții cu siguranță alimentară și au fost mai predispuși să raporteze scăderea consumului lor de orice tip de fructe și legume (total, proaspăt, congelat și conservat) de când a început pandemia.

Pentru cei care și-au redus achiziția de fructe și legume proaspete, motivele includ calitatea slabă, disponibilitatea slabă, prețul ridicat, vizitele reduse în magazin și preocupările de contaminare. Aceste descoperiri evidențiază necesitatea unei asistențe alimentare adecvate în timpul pandemiei COVID-19 și în viitoarele pandemii, precum și a mesajelor de sănătate publică care promovează alimentația sănătoasă.

Cadrul general

Pandemia a dus la o recesiune globală, ducând la o creștere drastică a șomajului și la o creștere concomitentă a insecurității alimentare la nivel mondial. Insecuritatea alimentară se caracterizează printr-o calitate, varietate sau dorință redusă a dietei și este însoțită de un aport redus de cantitate de alimente în forme severe de insecuritate alimentară. Insecuritatea alimentară este profund legată de condițiile economice naționale și gospodărești. În Uniunea Europeană, creșterea șomajului cauzată de comenzile la domiciliu a contribuit major la creșterea nesiguranței alimentare de la începutul pandemiei COVID-19.

Se estimează că rata insecurității alimentare a Uniunii eUROPENE s-a dublat în urma COVID-19, ajungând la 22,8%, în aprilie 2020. Până în aprilie 2020, Biroul Statisticilor Muncii a raportat că rata națională a șomajului a atins 14,7%, un nivel record. Biroul de buget prognozează chiar că șomajul ar putea să nu revină la nivelurile pre-pandemiei, până după 2030, indicând că multe consecințe ale insecurității alimentare determinate de pandemie vor fi de lungă durată.

Insecuritatea alimentară poate avea efecte negative asupra sănătății, din cauza asocierii sale cu o calitate slabă a dietei. Mai multe studii au constatat că scorurile indicelui alimentației sănătoase sunt mai mici în rândul persoanelor cu venituri mici sau cu insecuritate alimentară, iar insecuritatea alimentară este asociată cu un aport mai mic de fructe și legume.

La rândul său, aportul de fructe și legume este asociat cu un risc redus de boli cronice, inclusiv diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare, precum și cu o mortalitate mai mică.

Astfel, aportul redus de fructe și legume poate contribui, în parte, la creșterea prevalenței bolilor cronice, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială, care este asociată cu insecuritatea alimentară.

Legătura dintre insecuritatea alimentară, calitatea dietei și bolile cronice este de o preocupare deosebită în timpul pandemiei. Persoanele cu boli cronice, cum ar fi boli de rinichi, diabet, hipertensiune și boli cardiovasculare, prezintă un risc crescut de infecție severă cu COVID-19 și de mortalitate.

Deoarece insecuritatea alimentară este asociată cu boli cronice, este posibil ca persoanele cu insecuritate alimentară să fi experimentat o povară disproporționată a impactului negativ asupra sănătății și a mortalității cauzate de COVID-19.

Deoarece sistemul imunitar este influențat de nutriție, o dietă sănătoasă ar putea reduce riscul rezultatelor negative ale infecției cu COVID-19. O dietă bogată în fructe și legume poate fi deosebit de importantă, deoarece aceste alimente conțin un nivel ridicat de compuși antiinflamatori, cum ar fi carotenoizi, vitamina C și fitochimicale.

O dietă sănătoasă, dificil de asigurat

Din păcate, consumul unei diete sănătoase a devenit mai dificil în timpul pandemiei COVID19. Cei care au devenit șomeri ar putea avea mai puțini bani de cheltuit pe alimente hrănitoare, iar alți factori legați de pandemie au influențat disponibilitatea alimentelor și obiceiurile de cumpărare a alimentelor. Întreruperile din lanțul de aprovizionare cu alimente și cumpărarea de panică au dus la reducerea disponibilității unor alimente.

Mai multe studii au demonstrat că frecvența redusă a cumpărăturilor, pentru a reduce expunerea la virus, a dus la scăderea achiziționării de alimente perisabile, cum ar fi fructele și legumele proaspete.

Cu toate acestea, cercetările existente nu au examinat relația dintre starea securității alimentare, cumpărarea și consumul de fructe și legume în timpul pandemiei. Aceste cunoștințe sunt importante pentru înțelegerea disparităților în obiceiurile dietetice care pot pune persoanele nesigure în alimentație, cu un risc mai mare de a avea rezultate slabe pe termen scurt și lung.

Această cercetare poate contribui și la identificarea strategiilor de îmbunătățire a aportului alimentar. Acest studiu a urmărit să examineze schimbarea în cumpărarea și consumul de fructe și legume în timpul pandemiei COVID-19 și să determine dacă acest lucru diferă de starea de securitate alimentară. În plus, studiul a avut ca scop examinarea motivelor percepute pentru schimbarea achizițiilor de fructe și legume în timpul pandemiei.

Prevalență ridicată

Prevalența generală a insecurității alimentare a fost de 36,2%. Genul a diferit semnificativ între respondenții cu siguranță alimentară și respondenții cu nesiguranță alimentară, însă respondenții au fost copleșitor de sex feminin în ambele grupuri, respectiv 94,8% și 96,6%.

O pondere mare de respondenți, 89,6%, erau albi, iar vârsta medie a respondenților era de 46 %. Un procent semnificativ mai mare de respondenți cu nesiguranță alimentară au raportat că sunt hispanici, dar procentul a fost scăzut pentru ambele grupuri (2,3% pentru respondenții cu siguranță alimentară și 6,3% pentru respondenții cu nesiguranță alimentară).

Un procent semnificativ mai mare de gospodării cu probleme de alimentație au avut cel puțin un copil (62,1%, comparativ cu 42,6%, cu doi sau mai mulți copii), iar un procent semnificativ mai mare de gospodării cu nesiguranță alimentară au suferit întreruperi ale ocupării forței de muncă (au fost perseverenți, au avut ore reduse sau au fost concediați), de când a început pandemia, adică 75,5%, comparativ cu 53,9%. Veniturile și educația au fost semnificativ diferite între respondenții cu siguranță alimentară și respondenții cu nesiguranță alimentară.

Prețurile, mereu determinante

În medie, respondenții cu siguranță alimentară au consumat fructe și legume de 3,33 ori pe zi, comparativ cu 2,99 ori pe zi pentru respondenții cu nesiguranță alimentară. Un procent mai mic de respondenți cu insecuritate alimentară au raportat că au consumat aceeași cantitate de fructe și legume totale, proaspete, congelate și conservate de la începutul pandemiei COVID-19, indicând faptul că respondenții cu insecuritate alimentară au făcut schimbări considerabil mai mari la fructe și legume consum de la începutul pandemiei.

Cele mai mari diferențe dintre respondenții cu siguranță alimentară și respondenții cu nesiguranță alimentară au fost în procentul corespunzător consumului mai mic din fiecare tip de fructe și legume, indicând faptul că consumul mai mic a fost de aproximativ două până la trei ori mai frecvent în rândul respondenților cu nesiguranță alimentară.

Un procent mai mare de respondenți cu insecuritate alimentară au raportat costul ca o barieră în calea consumului de fructe și legume, iar un procent mai mic a raportat că fructele și legumele din cartierul lor au fost de înaltă calitate.

Jurnalul frecvenței consumului de fructe și legume a fost semnificativ mai mic pentru respondenții cu nesiguranță alimentară, comparativ cu respondenții cu siguranță alimentară (pentru modelul 1 β = −0,19, p = 0,002; pentru modelul 2 β = −0,20, p = 0,002).

Raporturile de cote (QR), pentru aceste modele sunt interpretate ca fiind cotele oricărei categorii de răspuns mai mari decât răspunsul dat. Pentru modificarea consumului total de fructe și legume proaspete, conservate și congelate de la începutul pandemiei, opțiunile de răspuns de la cel mai mic la cel mai mare au fost mai puține, aceleași și mai multe.

Pentru totalul fructelor și legumelor, respondenții cu nesiguranță alimentară au fost semnificativ mai puțin probabil ca respondenții cu nesiguranță alimentară să fie considerabil mai susceptibili de a percepe costul ca o barieră în calea consumului de fructe și legume.

Pentru întrebarea de evaluare a schimbării în achiziționarea de fructe și legume proaspete, opțiunile de răspuns de la cel mai mic la cel mai mare au fost mult mai puțin, puțin mai puțin, aceleași, puțin mai mult sau mult mai mult.

Respondenții cu insecuritate alimentară au fost semnificativ mai puțin probabil decât respondenții cu siguranță alimentară să raporteze orice răspuns mai mare decât mult mai puțin (OR = 0,34, p = 0,004), puțin mai puțin (OR = 0,39, p <0,001) și același (OR = 0,62, p = 0,023). Astfel, respondenții cu insecuritate alimentară au fost mai predispuși să raporteze scăderea achiziției de produse proaspete în comparație cu respondenții cu siguranță alimentară.

Schimbarea obiceiului de achiziție

Participanții care au raportat achiziționarea de fructe și legume mai mult sau mai puțin proaspete au fost apoi rugați cu o întrebare deschisă pentru a le explica de ce s-au schimbat obiceiurile de cumpărare.

Din răspunsurile deschise, pentru cei care au raportat că au achiziționat mai multe fructe și legume proaspete, cel mai frecvent motiv citat a fost să petrecem mai mult timp acasă (n = 71). Această schimbare a obiceiurilor de cumpărare a fost atribuită în mod obișnuit copiilor care sunt mai mult acasă, precum și gătit mai multe mese acasă.

Al doilea motiv cel mai răspândit a fost dorința de a mânca sănătos (n = 58), mulți declarând în mod specific că doresc să-și îmbunătățească sistemul imunitar. În plus, mulți participanți au dorit alimente sănătoase disponibile pentru copiii lor și pentru restul familiei.

Participanții au raportat o bună disponibilitate a fructelor și legumelor proaspete, care a fost adesea comparată cu disponibilitatea redusă a altor alimente, cum ar fi carnea, alimentele stabile la raft și legumele congelate sau conservate.

Unii participanți dintre cei incluși în categoria celor siguri alimentar (11 %), au menționat costul redus al fructelor și legumelor proaspete drept motiv pentru care au cumpărat mai multe dintre ele, mai ales în comparație cu alte alimente care au crescut în preț, cum ar fi carnea. În cele din urmă, 9 % dintre participanți au raportat că au achiziționat mai multe fructe și legume proaspete, deoarece lor sau copiilor lor le place gustul.

Este nevoie de sprijin

În concluzie, se poate spune că s-a constatat o prevalență ridicată a insecurității alimentare în acest studiu, indicând că asistența alimentară adecvată este acum mai importantă ca niciodată. Probabil, va fi o nevoie crescută de asistență alimentară și de urgență pentru o perioadă considerabilă de timp, ținând cont de faptul că  creșterea șomajului care a însoțit pandemia va dura probabil câțiva ani pentru a reveni la nivelurile pre-pandemice.

De asemenea, s-a constatat că respondenții cu insecuritate alimentară consumau fructe și legume mai puțin frecvent decât respondenții cu siguranță alimentară. Unul dintre punctele forte ale acestui studiu este acela că a comparat aportul de fructe și legume între persoanele sigure din punct de vedere alimentar și persoanele cu siguranță alimentară. Până în prezent, alte studii care examinează dieta și siguranța alimentară în timpul pandemiei nu au examinat acest lucru.

În plus, acest studiu este unic prin faptul că a examinat modificarea aportului diferitelor forme de fructe și legume (proaspete, conservate și congelate) în timpul pandemiei.

S-a constatat că, în comparație cu respondenții cu siguranță alimentară, respondenții cu nesiguranță alimentară erau mai predispuși să raporteze că au consumat mai puține legume totale, proaspete și congelate, decât înainte de pandemie. De asemenea, au fost mai susceptibile de a raporta consumul de fructe și legume conservate mai mult sau mai puțin, comparativ cu înainte de pandemie.

Schimbarea modelelor de achiziție

Modelele de cumpărături alimentare s-au schimbat drastic, de când a început pandemia. Astfel, este important să se determine ce forme de fructe și legume sunt cele mai potrivite acestor modele de cumpărături modificate. Este nevoie de mesaje de sănătate publică despre importanța unei alimentații sănătoase, cum ar fi consumul de fructe și legume, în timpul pandemiei de COVID-19.

În plus, aceste mesaje ar trebui să sublinieze faptul că toate formele de fructe și legume (conservate, proaspete și congelate), sunt alimente nutritive. O limitare a acestui studiu este că nu am putut calcula rata de răspuns, astfel încât gradul de prejudecată de non-răspuns este necunoscut. O altă limitare a acestui studiu este proiectarea probei de comoditate. Atât părtinirea fără răspuns, cât și utilizarea unui eșantion de conveniență au dus la un eșantion copleșitor de femei și au dus la o subreprezentare a respondenților rasiali și ai minorităților etnice.

Atât înainte, cât și în timpul pandemiei, insecuritatea alimentară a fost raportată a fi mult mai răspândită în rândul populațiilor de imigranți, iar aceste populații au fost, de asemenea, împovărate în mod disproporționat de infecția severă COVID-19 și deces.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a examina obiceiurile dietetice în cadrul grupurilor marginalizate în timpul pandemiei de COVID-19 și pentru a aborda disparitățile de dietă și insecuritate alimentară.