Banca Mondiala a dat publicitatii un raport deosebit de interesant, intitulat Fish to 2030. Prospects for Fisheries and Aquaculture, care rezuma provocarile cu care se confrunta agricultura si acvacultura, pe plan global. Acest raport reprezinta o colaborare intre Institutul International de Cercetare pentru Politica in domeniul Mediului IFPRI , FAO, Universitatea din Arkansas si Banca Mondiala. O multitudine de provocari Astazi, pescuitul si acvacultura trebuie sa faca fata unor multitudini de provocari dificile, in conditiile in care productia din acest sector se extinde rapid. Numai in ultimele trei decenii, productia de captura de peste a crescut de la 69 milioane la 93 milioane de tone, iar productia mondiala de acvacultura a crescut de la 5 milioane la 63 milioane de tone de peste. Conform studiului, peste 55 milioane de oameni de pe glob traiesc din pescuit, asigurandu-si astfel, venitul pentru traiul zilnic. O caracteristica importanta a acestui sector de activitate este faptul ca pestele este comercializat in toate pietele internationale. Din acest motiv este important sa se inteleaga legaturile globale ale cererii si ofertei de nisa, pentru a putea discuta despre productia si consumul dintr-o anumita tara sau regiune. Astfel, tarile in curs de dezvoltare sunt bine integrate in comertul mondial cu fructe de mare, iar fluctuatiile exporturilor de fructe de mare din tarile in curs de dezvoltare catre tarile dezvoltate au crescut. Astazi, 67% din exporturile de fructe de mare se indreapta catre tarile dezvoltate. Acest aspect, relevat intr-un raport FAO, ofera o imagine globala a cererii si ofertei, la nivel mondial. Pe baza tendintelor din fiecare tara sau grup de tari, referitoare la productia de cartofi sau a consumului de fructe de mare, poate fi determinata cresterea veniturilor populatiei si determinata analizata politicilor privind marfurile agricole si comertul, dupa modelul IMPACT, care simuleaza rezultatele interactiunilor intre tari si regiuni si face previziuni privind aprovizionarea si cererea globala pana in 2030.Aceste proiectii sunt generate in baza unor ipoteze diferite privind factorii considerati decisivi pe piata mondiala. China, un jucator de marca pe piata mondiala Tendintele observate de specialisti sunt clare: acestia estimeaza ca aprovizionarea totala va creste de la 154 milioane tone, cat s-a inregistrat in 2012, la 186 milioane de tone, pana in anul 2030. Astfel, ponderea acvaculturii in aprovizionarea mondiala va continua sa se extinda pana la punctul in care capturile de peste si acvacultura vor contribui in cantitati egale la hrana populatiei. Productia mondiala provenita de la capturile de peste va fi probabil stabila in jurul valorii de 93 milioane de tone, in perioada 2010-2030. Dintre regiuni, China se pare ca este singura tara care va influenta din ce in ce mai mult pietele internationale. Conform studiilor specialistilor, China va asigura 38% din consumul global de produse alimentare piscicole, astfel incat este de asteptat ca aceasta tara sa ramana un exportator net al acestor produse. Specialistii mai evalueaza ca este de asteptat o crestere rapida a aprovizionarii din Asia de Sud, inclusiv India, Asia de Sud-Est si America Latina. Pe de alta parte, se estimeaza ca va scadea consumul pe cap de locuitor in Japonia, America Latina, Europa, Asia Centrala si Africa Subsahariana. In special s-a estimat ca se va inregistra o scadere a consumului pe cap de locuitor in Africa Subsahariana, cu o rata anuala de 1%, ceea ce echivaleaza cu 5,6 kilograme, in perioada 2010-2030. Cu toate acestea, din cauza cresterii rapide a populatiei, estimata la 2,3% anual, pana in 2030, cererea totala de consum ar urma sa creasca intr-un procent foarte mare, de 30%. In plus, specialistii prevad ca aceasta crestere a productiei proiectate este una marginala: daca productia de captura de peste va creste foarte putin, de la 5.422 mii tone cat se inregistra in 2010 la 5.472mii tone, prevazuta in anul 2030, in ceea ce priveste acvacultura, cifrele sunt impresionante, cresterea fiind aproape dubla, adica de la 231 mii tone, la 464 mii tone, pentru aceeasi perioada. Schimbarile climaterice ameninta ecosistemele acvatice Perspectivele pentru pescuit si acvacultura sunt insa destul de incerte, din cauza focarelor de boli care sunt in crestere. In Brazilia si in Chile este in crestere sindromul anemiei infectioase la somon ISA . Pe de alta parte, sindromul mortalitatii precoce a provocat pierderi substantiale in China, Vietnam, Malaezia si Thailanda, iar aceste focare au reprezentat un avertisment pentru alte acvaculturi, avertisment care s-a extins rapid si in alte tari. In plus, schimbarile climaterice vor provoca schimbari majore in oceane si mari, amenintand ecosistemele acvatice, ceea ce reprezinta o amenintare la adresa speciilor. Astfel, in ciuda cresterii generale a consumului de peste si a comertului cu acesta, in mai multe tari de pe glob s-a inregistrat o scadere a consumului pe cap de locuitor. Daca aceasta scadere a consumului s-a observat la africanii subsaharieni, ea a fost detectata si in unele tari dezvoltate, cum ar fi Japonia si Statele Unite. Or, scaderea consumului pe cap de locuitor are consecinte importante pentru consumul de proteine si micronutrienti necesari cresterii si dezvoltarii umane. In fata acestor preocupari si provocari, totusi a existat o schimbare promitatoare a abordarii provocarilor globale si a provocarilor privind acvacultura. In mare parte, schimbarea este determinata de dezvoltarea cunostintelor despre factorii cheie ai schimbarii de pe pietele mondiale si despre intelegerea managementului si a guvernarii capturilor de peste si a acvaculturii. Pierderi de 50 de miliarde de dolari pe an De exemplu, studiul Sunken Billions efectuat de Banca Mondiala si FAO Arnason, Kelleher si Willmann 2016 s-a straduit sa cuantifice, intr-o maniera clara si convingatoare, amploarea pierderilor economice din cauza gestionarii portofoliilor maritime globale. Astfel, pierderile estimate ajung la 50 de miliarde de dolari in fiecare an. Iar, un alt studiu recent, al lui Costello 2017 , ilustreaza modul in care pot fi recuperate nivelurile durabile ale stocurilor din arbustii marini, daca nu sunt realizate schimbari de management adecvate, in special in acele filiere care sunt mai putin studiate si care nu au fost monitorizate sau evaluate cu atentie pentru nivelul stocurilor. Potrivit unui recent raport al FAO, fructele de mare sunt unele dintre cele mai tranzactionate produse alimentare piscicole in comertul international, inregistrand o crestere anuala de 4%. De asemenea, raportul FAO sustine ca, in timp ce cererea este tot mai mare, politicile de liberalizare a comertului, globalizarea si inovatiile tehnologice au condus la o crestere a comertului mondial, prin imbunatatirea procesarii, ambalarii, comercializarii si distributiei, care au modificat semnificativ modul de pregatire a produselor comercializate.