Piața brânzeturilor din România a atins o valoare de peste 5 miliarde de lei anual, potrivit unei analize recente a companiei de cercetare Market Vector. Din această sumă, mai bine de jumătate este acaparată de două tipuri de produse tradiționale: cașcavalul, cu o cotă de 31,8%, și telemeaua, cu 26,9%. Specialitățile din brânză, cum sunt tipurile gouda, trapist, raclette sau camembert, deși prezente în rafturile magazinelor și din ce în ce mai cerute de consumatori, însumează doar 13% din totalul pieței. Această discrepanță evidențiază un potențial semnificativ de dezvoltare pentru brânzeturile maturate și fine.

Producătorii români de lactate au început, în ultimii ani, să își extindă portofoliile și spre segmentele premium, inspirându-se din rețetele consacrate ale altor țări europene cu tradiție în brânzeturi – Italia, Franța, Elveția, Olanda sau Germania. Pe lângă diversificarea ofertei și răspunsul la cererea tot mai sofisticată a consumatorilor urbani, trecerea spre produse cu valoare adăugată mare are și o justificare economică: randamentele sunt mai bune, iar produsul finit se păstrează mai bine în timp, cu potențial de export sau vânzare în lanțuri specializate.

În marile rețele de retail, rafturile cu brânzeturi internaționale sunt în continuare dominate de produse de import, însă trendul local de artizanat capătă tracțiune. Tot mai mulți fermieri și procesatori mici sau mijlocii aleg să investească în tehnologii de maturare, camere speciale și personal calificat, urmărind astfel să captureze o parte din piața aflată în expansiune. Această orientare vine în contextul în care consumatorii români devin mai atenți la calitatea și proveniența produselor lactate, fiind deschiși să încerce sortimente noi, chiar dacă prețul este mai ridicat.

Brânzeturi precum raclette, tilsit, trapist, gouda sau pecorino nu sunt doar produse de nișă, ci contribuie și la reeducarea gustului consumatorilor și la dezvoltarea unui nou segment: cel al brânzeturilor de degustare, asociate cu vinuri sau servite în restaurante gourmet. De altfel, aceste produse pot deveni parte integrantă a ofertei turistice gastronomice, fiind promovate în cadrul pensiunilor agro-turistice sau în târgurile tradiționale cu specific regional.

În concluzie, segmentul brânzeturilor maturate și al specialităților lactate se conturează ca o direcție strategică de diversificare pentru industria românească. Pentru ca această nișă să își atingă potențialul, este necesară o investiție continuă în educarea consumatorului, susținerea producătorilor locali și o colaborare strânsă între industrie, retail și mediul HoReCa. În timp, aceste eforturi pot contribui la reducerea importurilor și la consolidarea unei identități naționale în domeniul brânzeturilor fine.

(Foto: Freepik)