Globalizarea si extinderea UE catre est au pus logistica europeana in fata unor noi provocari. Cu atat mai mult, ca parte a economiei Uniunii Europene, activitatea de logistica alimentara din Romania trebuie sa se conecteze si mai mult la reteaua Pietei Comune, de aici, dar si din oportunitatile de care dispune, rezultand dezvoltarea asteptata de toti actorii din lantul afacerilor: furnizori-distribuitori-comercianti. Cerinte de dezvoltare structurala, la nivel european Pentru a atinge dezideratul propus, Romania trebuie sa respecte cateva criterii trasate de Comisia Europeana. Astfel, potrivit unui document oficial al acestei institutii, se estimeaza ca, la nivel mondial, sectorul logisticii reprezinta aproximativ 5,4trilioane de euro, adica 13,8% din PIB-ul global. In medie, costurile cu logistica reprezinta 10-15% din costul final al produsului finit. Pe de alta parte, potrivit studiului Piata de logistica alimentara a Europei, realizat la comanda Nagel Group de catre Peter Klaus, profesor emerit la Universitatea Erlangen-Nuremberg, si coordonator al grupului de lucru Fraunhofer pentru Supply Chain Services SCS , releva faptul ca, in fiecare an, circa 600 kg de produse alimentare sunt transportate catre cele 515 milioane de consumatori din Europa, ceea ce corespunde unui volum de distributie de peste 300 de milioane de tone pe parcursul unui intreg an. Insa, desi logistica devine tot mai importanta, ea inca nu face obiectul unor studii statistice fiabile. Specialistii de la Bruxelles afirma ca firmele din UE recunosc tot mai mult existenta unor alternative competitive pentru transport. De aceea, oficialii europeni reafirma necesitatea realizarii unui echilibru intre securitate si fluiditatea transporturilor. Comisia doreordm;te introducerea logisticii in cadrul politicii transporturilor, astfel incat acest domeniu sa devina un factor capital in luarea deciziilor. De aceea, autoritatile europene propun interventii in urmatoarele domenii: - Identificarea ambuteiajelor in vederea abordarii acestor obstacole care afecteaza logistica si fluiditatea transporturilor; - Exploatarea retelelor de tehnologie a informatiei si comunicatiilor, prin asocierea logisticii cu sisteme precum Galileo,pentru a repera si a urmari incarcaturile. De asemenea, companiile ar trebui sa aiba acces facil, cu cost scazut, la aceasta tehnologie. - Stabilirea unui certificat european, tinand cont ca, in Europa, educatia si formarea in domeniul transporturilor prezinta variatii mari. Prin urmare, Comisia este in favoarea stabilirii unui program de certificare pentru specialiordm;tii in logistica, prin programul Leonardo Da Vinci. - Dezvoltarea de indicatori statistici si crearea unei imagini fiabile a calitatii logistice a pietei europene a transporturilor. - Utilizarea mai buna a infrastructurii, inclusiv prin eficientizarea instalatiilor de transbordare, incluzand porturile maritime si aeroporturile, prin utilizarea tehnologiilor de varf, precum informatica avansata. - Recunoaordm;terea calitatii, prin crearea unei Etichete de calitate. - Simplificarea lanturilor multimodale, prin simplificarea formalitatilor vamale si facilizarea accesului la o interfata administrativa unica. - Promovarea unei structuri de reglementare a multimodalitatii la nivel mondial. - Stabilirea unor standarde europene de incarcare. Normele privind dimensiunile vehiculelor si unitatile de incarcare trebuie sa corespunda nevoilor logisticii avansate si ale mobilitatii durabile. Comisia a propus standarde europene comune pentru unitatile intermodale de incarcare. In prezent, exista o diversitate de configurari, ceea ce creordm;te costurile transportului intracomunitar. Potential ridicat de crestere pentru companiile din Romania Revenind la studiul realizat de Peter Klaus, acesta evidentiaza faptul ca Romania se afla printre tarile in care exista un potential ridicat de creordm;tere, in activitatea de logistica alimentara, in conditiile in care exista in continuare o mare parte din piata inca neintegrata in lantul de aprovizionare industriala. Astfel, pe masura ce importanta autoconsumului si a alimentelor comercializate prin intermediul vanzarilor directe se va diminua, va creordm;te si rolul serviciilor logistice, in piata. Datele indica, la nivel european, o piata a producatorilor industriali evaluata la 866 de miliarde de euro sau 589 milioane de tone in volum, in timp ce valoarea alimentelor produse si distribuite local este de numai 182 miliarde de euro, care corespunde unui volum de 94 milioane de tone. Pe de alta parte, pe langa tendinta de internationalizare a sectorului alimentar, exista si un curent divergent care propune ca o cantitate cat mai mare din alimentele consumate sa provina din agricultura locala sau sa fie fabricata local. Potrivit profesorului Klaus, acest trend va avea un impact mult mai redus decat cel de consolidare a productiei alimentare, inclusiv in Romania, unde se produc in jur de 8,72 milioane de tone pe an, dintre care exportul reprezinta 13,8%. Costul total al serviciilor logistice este evaluat la doua miliarde de euro, din care 1,1 miliarde de euro reprezinta cheltuielile cu logistica primara, iar 900 de milioane de euro reprezinta logistica secundara, care corespunde retailerilor si angrosiordm;tilor. In comparatie, valoarea serviciilor logistice in Germania se ridica la 20 de miliarde de euro.Piata locala ofera un potential ridicat din punct de vedere al agriculturii si industriei alimentare. Astfel, consumul pe cap de locuitor de carne si lapte este cu mult sub media UE, iar puterea medie de cumparare din Romania este, de asemenea, inca scazuta. Comertul alimentar international se pozitioneaza in creordm;tere pe aceasta piata cu o populatie de 22 de milioane de locuitori, afirma, la randul sau, Bernhard Heinrich, CEO al Nagel-Group. Nevoie stringenta de specialisti Pentru a reusi, companiile care activeaza pe piata logisticii si, in special a logisticii cu produse alimentare, care implica specificitati deosebite, mai trebuie sa rezolve si problema absentei specialistilor. Marea majoritate a acestora s-au format sub patronajul know-how-ului adus de firmele internationale, sub imperativul unui hei-rup de moment. Din pacate, Logistica Supply Chain nu este studiata, ca materie, in universitati. Intr-adevar, ARILOG, o organizatie care activeaza pentru pregatirea specialistilor in varii domenii, are un parteneriat cu ASE-ul care, de cativa ani, are un curs de un singur semestru al ultimului an. Dar, este foarte putin, iar lucrurile nu merg prea bine, intamplandu-se, chiar, sa se rateze deschiderea unei serii de cursuri demonstrative pe baza de voluntariat, pentru a asigura macar un minim nivel de cunostinte si a creste gradul de interes. Iar, ratarea a fost cauzata, culmea, de lipsa de interes a companiilor! In general, existenta unei competente apare atunci cand este nevoie de ea si aordm;a s-a intamplat si cu nevoia de profesionalism si experienta in domeniul logisticii. Cand esti prins cu depozitele si magazinele pline de marfuri care nu se mai vand, cash-ul a disparut din conturi, ratele la camioane trebuie platite periodic iar intrarile sunt mici, si din cand in cand, clientii iti cer termene de plata mai mari de 60-90 de zile, cand clientii incep sa fie din ce in ce mai exclusivisti in alegerea celei mai bune solutii, incepi sa cauti profesionisti care sa iti aduca inovatie, solutii eficiente de reducere a costurilor si optimizari de operatiuni. Astfel, a inceput sa creasca si gradul de interes al personalului din logistica, pentru perfectionare, si desi de abia suntem la primii pasi, aceasta profesionalizare are un ritm de crestere relativ mare la toate nivelurile. Ironic este faptul ca avem putini specialisti, dar si cei existenti au facut munca de pionierat in aceasta industrie tanara pentru Romania. Ca urmare, multi au fost pusi in situatii critice, situatii care i-au format ca specialisti de cea mai inalta clasa, care pot face fata intr-o pozitie similara, in Occident. Dar, toti acestia, sunt calificati la locul de munca. Spre norocul industriei, criza a adus o schimbare de optica in randul angajatorilor, acordand o atentie mai mare pentru pregatirea oamenilor.