Ambalajele inteligente reprezintă una dintre cele mai dinamice direcții de inovare în industria alimentară europeană. România, aflată în proces de modernizare a procesării și logisticii, are șansa de a adopta aceste tehnologii pentru a spori siguranța produselor și a reduce impactul asupra mediului.

Conform Comisiei Europene, noul regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) impune ca, până în 2030, toate ambalajele alimentare să fie reutilizabile sau complet reciclabile. Eurostat arată că doar 39% din deșeurile de ambalaje sunt reciclate în România, față de media UE de 64%, ceea ce subliniază necesitatea investițiilor în tehnologii sustenabile.

Ambalajele inteligente integrează senzori care pot indica prospețimea produsului, condițiile de transport sau eventuale contaminări. Potrivit EFSA, utilizarea acestor tehnologii poate reduce riscul de alterare alimentară cu până la 30% și poate prelungi durata de valabilitate a produselor perisabile.

În același timp, FAO estimează că adoptarea pe scară largă a materialelor compostabile și biodegradabile ar putea scădea amprenta de carbon a industriei alimentare cu 25% până în 2030. Companiile românești din domeniu încep deja să colaboreze cu institute de cercetare pentru dezvoltarea ambalajelor pe bază de amidon, celuloză sau fibre vegetale.

Programele din PNS 2023–2027 includ linii de finanțare pentru echipamente de ambalare inovatoare și implementarea sistemului de garanție-returnare (SGR). Astfel, România poate trece de la un model bazat pe reciclare pasivă la unul activ, integrat în economia circulară.

Viitorul ambalajelor alimentare va fi digital și sustenabil. Prin integrarea senzorilor, etichetării dinamice și a materialelor ecologice, industria alimentară românească poate deveni mai sigură, mai competitivă și mai respectuoasă față de mediu.

(Foto: Freepik)