Carnea de vită este adesea considerată un produs cu valoare nutrițională ridicată, dar și cu una dintre cele mai mari amprente ecologice. Conform FAO (2024), producția globală de carne de vită este responsabilă pentru aproximativ 14% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul agroalimentar. Acest aspect a determinat Uniunea Europeană să promoveze strategii integrate de reducere a impactului climatic, fără a compromite competitivitatea fermierilor.

Datele Eurostat arată că efectivele de bovine din UE s-au redus cu 7% în ultimii cinci ani, în special în Franța, Germania și Olanda, unde reglementările privind emisiile și utilizarea terenurilor au devenit mai stricte. România, cu un efectiv de aproximativ 1,9 milioane de bovine în 2024, menține o producție stabilă, însă randamentul mediu rămâne sub cel european, la doar 170 kg carne/animal față de 250 kg în vestul continentului.

Pentru a echilibra sustenabilitatea cu productivitatea, Comisia Europeană finanțează programe prin Horizon Europe și EIP-Agri, orientate spre tehnologii de hrănire cu emisii reduse, optimizarea pășunatului și valorificarea deșeurilor agricole. În plus, fermele de bovine pot obține venituri suplimentare prin captarea metanului și transformarea acestuia în biogaz.

Pe plan nutrițional, carnea de vită furnizează proteine complete, fier hemic și vitamina B12, nutrienți esențiali pentru organism. Totuși, specialiștii EFSA recomandă un consum moderat, între 300 și 500 g pe săptămână, preferabil provenit din surse locale certificate.

Pentru România, direcția strategică este consolidarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a etichetării de origine. Asocierea fermierilor și investițiile în abatoare regionale pot reduce amprenta logistică și pot crește valoarea adăugată. În viitor, carnea de vită românească sustenabilă ar putea deveni un brand competitiv în Europa, combinând tradiția cu inovația ecologică.

(Foto: Freepik)