Schimbarile fiscale au dat peste cap socotelile oamenilor de afaceri De la intrarea Romaniei in criza din 2009, guvernele perindate pe la Palatul Victoria au avut in vedere doar colectarea de bani la buget, nu ?si sprijinirea firmelor. Statul aordm;teapta incasari fiscale tot mai mari, dar nu-i sprijina ba, dimpotriva pe platitorii de taxe. Aceasta ar fi una dintre concluziile unui studiu realizat de avocatul Gabriel Biriordm;, care arata ca din 2009 pana in 2014 Codul fiscal a suferit 155 de modificari. Numeric vorbind, 32 de modificari au fost calificate drept foarte proaste de catre autorul studiului ?si doar 9 schimbari au fost foarte bune. Celelalte modificari au primit calificative ca buna 58 , neutra 25 sau proasta 29 , dar Gabriel Biriordm; spune ca acest scoring nu are relevanta, cata vreme o masura buna ar putea sa fie, de fapt, reparatia uneia din categoria proasta. Nu poti compara raul facut prin creordm;terea TVA la 24% cu binele facut prin posibilitatea reportarii cheltuielilor cu sponsorizarile, exemplifica expertul. Topul schimbarilor in bine: Prima intre schimbarile benefice este, in opinia autorului, ordonanta prin care holdingurile sunt exceptate de la impozitarea caordm;tigurilor de capital, care da posibilitatea grupurilor de firme sa-?si optimizeze politicile contabile. Urmatoarele in topul schimbarilor benefice sunt posibilitatea crearii de rezerve din reevaluare, introducerea in Codul fiscal a contributiilor sociale obligatorii, reglementarea statutului contribuabililor inactivi ?si, desigur, taxarea inversa la cereale. Topul schimbarilor in rau: Creordm;terea TVA de la 19% la 24%, aplicata din iulie 2010, este cea mai proasta masura fiscala luata in ultimii cinci ani. Urmeaza introducerea impozitului pe constructiile speciale care va afecta sever investitiile ?si in special agricultura , introducerea penalitatilor de intarziere la plata obligatiilor fiscale, modificarea cursului valutar la care se calculeaza accizele o ordm;mecherie tipic romaneasca ?si impozitul minim declaratia de impotenta a sistemului de administrare fiscala . Concluzia pe care am putut-o trage este ca, pana acum, niciun guvern nu a realizat o strategie coerenta pe 5 sau 10 ani, care sa asigure ?si conditii de dezvoltare economica, dar ?si echilibru bugetar, deziderate ce pot fi atinse simultan. Majoritatea masurilor au afectat direct capacitatea antreprenorilor, a redus semnificativ atractivitatea tarii noastre pentru investitorii straini ?si a creat neincredere in capacitatea guvernelor de a gasi solutii, de a stimula creordm;terea economica, noteaza Gabriel Biriordm; in rezumatul studiului sau. Mai multe, pewww.adevarul.ro