In nu mai putin de 24 de judete din Romania, cea mai importanta activitate economica o reprezinta comertul. Bucureordm;tiul ?si Ilfovul au 45% din cifra de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din Romashy;nia, iar cele doua zone impreuna cu cele mai puternice zece judete din economia locala aduna 75% din businessul romanesc ?si 65% din numarul total de angajati. La polul opus, zece judete de la coada clasamentului, printre care Mehedinti, Botoordm;ani, Giurgiu, Vaslui, Caraordm;-Severin sau Covasna, au impreuna o cifra de afaceri de 12 mld. euro, cat aduna Bihorul ?si Sibiul, se arata intrun articol publicat de Ziarul financiar. Potrivit sursei citate, polarizarea economiei locale este la apogeu, in conditiile in care aproape jumatate din tara nu conshy;teaza pe harta economica, iar situatia din judetele corigente se inraushy;tashy;teordm;te de la an la an in lipsa investitiilor. Constatarea ingrijoratoare este aceea ca in mai mult de jumatate din judetele tarii, adica, in 24 dintre ele, cea mai mare industrie este coshy;mertul, in timp ce doar trei judete din Romania se pot lauda cu o pondere a industriei prelucratoare de peste 50% - Olt, Argeordm; ?si Alba. Modelul economic al celor trei judete cu industrie puternica este insa diferit, iar modul in care arata economia din Olt, Argeordm; sau Alba poate constitui un punct de plecare pentru ridicarea altor judete. In Olt, Alro Slatina, Pirelli, Prysmian sau Cord Romania tin in viata economia unui judet in care doar 40.000 de oameni lucreaza in companii, potrivit datelor de la Registrul Comertului. Mare parte din investitii se leaga insa de un singur oraordm;, Slatina, ?si de apropierea de uzina Ford de la Craiova. In Argeordm;, economia este dependenta de Dacia, care genereaza 42% din cifra de afaceri de 9,8 mld. euro a companiilor din judet ?si care a atras la Mioveni sau in localitatile din jur ?si alti furnizori de componente ?si servicii. In Alba, un judet situat la mijlocul clasamentului, cu afaceri de aproape 3 mld. euro, modelul de creordm;tere balanseaza intre compashy;niile mari antreprenoriale Transshy;avia, Albashy;lact, Pehart Tec, Supremia, Jidvei ?si investitiile straine derulate in special in jurul oraordm;ului Sebeordm; Holzindustrie, Daimler, Kroshy;nospan . Indiferent de model, Romania nu poate sa creasca doar prin 15 dintre judetele sale. Romania are nevoie de investitii ?si in Mehedinti sau Caraordm;- Severin, nu doar in Arad sau Timiordm;. ordf;i are nevoie de investitii straine, dar ?si de capital privat romanesc. In prezent, compashy;niile straine au 50% din cifra de afaceri a firmelor din Romania cu numai 25% dintre angajati. Strainii detin liderii in 31 dintre judete, in timp ce statul mai mare companii lider in Sibiu Romgaz , Gorj Complexul Enershy;getic Oltenia , Valcea Oltchim - in insolventa ?si Mehedinti RAAN - in insolventa . Antreprenorii controleaza cea mai mare companie din ordm;apte judete, cele mai puternice companii antreshy;prenoriale fiind Dedeman Bacau fratii Adrian ?si Dragoordm; Paval , Unicarm Satu Mare Vasile Lucut , Romaqua Octavian Cretu ?si Nicolae Palfi sau Interagro Ioan Niculae . Daca judetele cu companii puternice precum Arad, Timiordm;, Cluj sau Sibiu se mentin in top ?si in functie de cifra de afaceri totala per capita, situatia se schimba in cazul judetelor cu afaceri cumulate mici, dar ?si cu o populatie mai redusa. Este cazul judetului Tulcea, calificat printre coda?si in ceea ce priveordm;te cifra de afaceri totala, cu doar 1,3 mld. euro, dar cu un rezultat mult mai bun per capita, respectiv 6.000 de euro. In sens invers coboara judete precum Teshy;leorman, Dambovita sau Hunedoara, unde companiile au intre 1,5 ?si 2 mld. euro afaceri, dar rezultatul per capita este sub cel din Tulcea, de exemplu. La nivel national, media cifrei de afaceri per capita este de 12.500 de euro, rezultat depa?sit de Bucureordm;ti ?si Ilfov ?si de doar alte ordm;ase judete.