Industria alimentară consumă cantități semnificative de apă și energie, emite poluanți în aer, apă și sol și este responsabilă pentru aproximativ 11,3% din gazele cu efect de seră din UE. Ca urmare, sistemul alimentar european conduce spre degradarea mediului și pierderea biodiversității, în timp ce nu se reușește să se asigure mijloace decente de trai pentru fermieri, dar contribuind la diete nesănătoase și risipa alimentară. Ce este de făcut? Pentru a identifica unele răspunsuri, Biroul European pentru Drepturile Cosumatorilor a realizat o crecetare de piață, publicată pe site-ul instituției în cursul lunii iunie 2020, care a avut ca scop creionarea relației dintre consumatori și așa-zisul aliment ”durabil”.

Schimbarea comportamentului

Nu există nicio îndoială că europenii nu pot continua să producă și să consume alimente nesustenabile, dacă vor să păstreze încălzirea globală sub control. Pe măsură ce consumatorii devin mai mulți conștienți de provocările cu care se confruntă sistemul alimentar, un număr tot mai mare dintre ei acordă atenție modului în care mâncarea este produsă, de unde vine și dacă este bine pentru sănătatea lor și a planetei.

Acolo este un lucru perceptibil, deși mic: schimbarea comportamentului consumatorilor europeni, a obiceiuri lor culinare, mai ales acum, când, după perioada de blocaj planetar determinată de Covid 19, toată lumea a conștientizat ce înseamnă cu adevărat sănătate, siguranță și securitate, inclusiv alimentară.

Pentru a fi mai preciși, să spunem că, de exemplu, consumul de carne roșie scade ușor în UE, în timp ce cererea de produse ecologice este în creștere. Cu toate acestea, gradul de schimbare nu este nicăieri destul de aproape de satisfăcător, pentru a menține consumul de alimente în UE în limitele durabile, la nivel planetar.

Prin achizițiile lor alimentare, consumatorii au potențialul de a conduce tranziția sistemelor alimentare spre mai bune rezultate. În acest sens, îcooperare cu 12 dintre organizațiile sale membre, BEUC a lansat un sondaj printre consumatorii europeni, pentru a înțelege mai bine atitudinile față de hrana durabilă și măsura în care consumatorii realizează impactul faptului că alegerile lor alimentare au repercursiuni asupra mediului. De asemenea s-au investigat obstacolele cu care s-au confruntat consumatorii în adoptarea mai multor obiceiuri alimentare durabile și măsurile pe care le consideră necesare pentru a face mai ușoară alegerea durabilă .

Noua strategie europeană

Pe 20 mai, Comisia Europeană și-a prezentat strategia F2F, mai precis, ”De la furcă, la furculiță”, care are ca scop principal exact crearea în UE a unui sistem alimentar durabil. Legate de strategie, informațiile din acest sondaj ne vor permite tuturor să contribuim la implementarea strategiei UE, pentru a ne asigura că se vor satisface nevoile și așteptările consumatorilor.

Ele sunt cu atât mai relevante, cu cât, așa cum am spus mai sus, consumatorii europeni au conștientizat importanța unei lumi ”curate”, ”durabile”, ca urmare a evoluției Covid 19. Cu toate acestea, încă se mai așteaptă date privind impactul potențial pe care Covid 19 l-ar putea avea cu privire la atitudinile, nevoile consumatorilor și așteptările lor, în legătură cu alimente durabile.

Din păcate, consumatorii au tendința de a subestima impactul asupra mediului. Din partea alimentației proprii și a obiceiurilor de consum. Dar, acum, sunt mai susceptibili să evalueze corect impactul obiceiurilor alimentare, în general, în special în comparație cu alte activități, precum utilizarea mașinii.

În medie, doar puțin peste 10% dintre aceștia, sunt de acord că ceea ce mănâncă are un impact negativ asupra mediului; 63,6% nu sunt de acord (variind de la 54,6%, în Belgia, la 71,2%, în Grecia). Dar în ceea ce privește impactul obiceiurilor alimentare asupra mediului, la utilizarea mașinii, jumătate dintre respondenți (47,9%), consideră că obiceiurile alimentare au un impact cel puțin la fel de mare ca și utilizarea mașinii.

Alimentele sunt factor de deteriorare a mediului

Potrivit Comisiei Europene, alimentele reprezintă principalul motor al impactului negativ asupra mediului, generat de gospodăriile din UE, urmat de locuințe (în special încălzirea spațiilor) și mobilitate (în special utilizarea mașinilor private). O cauză importantă este consumul de produse alimentare, la impactul asupra mediului, determinând inclusiv acidifierea, eutrofizarea (creșterea excesivă a algelor), ecotoxicitatea apei și utilizarea excesivă a solului, epuizarea ozonului și schimbările climatice. De asemenea, consumatorii nu sunt siguri cu privire la modul în care tarifele UE, în comparație cu alte țări, cu privire la nivelul impactului asupra mediului, al producției alimentare și al consumului.

Pentru multe categorii de impact asupra mediului, Raportul Comisiei UE a constatat că, pe cap de locuitor, impacturile sunt mai mari în UE, decât asupra unui cetățean mediu din zone terțe (mâncarea fiind principalul conducător al impactului asupra mediului generat de cetățeanul mediu al UE).

O parte mare a impactului asupra mediului, în ceea ce privește produsele alimentare, este al UE materializată în produsele agricole și alimentare prin importurile din țări terțe. Referitor la acest aspect, este dificil de estimat dacă consumatorii europeni știu despre această ”amprentă comercială”, asupra mediului.

Diferențe zonale

Majoritatea consumatorilor spun că acordă o mare atenție (47%) sau multă atenție

(17,3%), impactului asupra mediului, în alegerile lor alimentare. Consumatorii din Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Slovenia sunt mai predispuși să afirme că acordă atenție mediului și impactului alegerilor lor alimentare, față de cei din Belgia, Germania, Lituania, Olanda și Slovacia.

Remarcabil, în sens negativ, ultimul sondaj Eurobarometru, asupra mediului înconjurător, a constatat că schimbarea dietei și orientarea spre alimente mai durabile a apărut partea de jos a listei de acțiuni, dar  cetățenii europeni spun că s-au angajat să abordeze problemele de mediu.

De fapt, doar o cincime dintre respondenți (19%), au declarat că și-au schimbat de fapt dietele, pentru a încorpora alimente mai durabile. Acest lucru ar putea însemna că, deși mulți consumatori pretind că acordă atenție impactului alimentelor lor asupra mediului, puțini acționează cu adevărat asupra acestuia.

Răspunsuri influențate de pandemie

Consumatorii se asociază cel mai spontan ”Hrana durabilă” cu impactul scăzut (48,6%); utilizarea OMG-urilor și a pesticidelor este de evitat (42,6%) și lanțuri de aprovizionare locale (34,4%). Răspunsurile sunt consecvente în toate țările, cu anumite specificități. Aproape o treime dintre respondenții din Belgia și Olanda asociază alimentele durabile cu un venit corect pentru fermieri.

Această conștientizare mai mare a situației fermierilor de către belgieni și olandezi se poate datora contextului social și protestellor fermierilor care au avut loc în Olanda în toamna anului 2019, deci, puțin înaintea realizării sondajului. Consumatorii slovaci, la rândul lor, par a fi preocupați în principal de disponibilitatea și accesibilitatea mâncării.

Consumatorii din Portugalia, Grecia și Lituania, de asemenea, asociază alimentul durabil cu procesarea minimă și cu produsul tradițional. Sondajul mai arată că mediul și dimensiunea ecologică sunt cele mai puțin spontane idei care vin în mintea consumatorilor, atunci când se gândesc mâncarea durabilă. Majoritatea celor conștienți de adevratul sens al noțiunii, citează ”impactul asupra mediului”, evitarea utilizării pesticidelor/OMG-urilor și lanțurile de aprovizionare locale.

Pe bună dreptate, dar greșit, este percepția generală care alimentele produse local au un impact asupra mediului mai scăzut. În niciun caz nu se poate deduce că consumatorii acordă puțină considerație celorlalte elemente de durabilitate (de exemplu, sănătate, bunăstarea animalelor), dar asociază mai puțin spontan aceste aspecte cu termenul durabilitate.

Îngrijorări

Înmulțirea focarelor de Covid 19 focar, i-a făcut pe mulți consumatori să se îngrijoreze de aprovizionarea cu alimente pentru ei înșiși și familiile lor. Este posibil că mai mulți consumatori ar putea asocia durabilitatea alimentară cu disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor (adică, securitatea alimentară). Este, de asemenea, probabil, că și mai mulți consumatori ar putea asocia durabilitatea alimentară cu Lanțurile de aprovizionare locale.

Din cauza blocajelor și restricțiilor de circulație, mulți consumatori, peste tot Europa, s-au orientat către fermierii locali și magazine alimentare locale, de proximitate, pentru a cumpăra mâncare.

Un studiu elvețian care explorează comportamentul consumatorilor în timpul Covid 19 a prezentat o tendință clară spre creșterea achiziției de produse regionale și elvețiene. Această tendință este setată continuu, mulți consumatori elvețieni spunând că intenționează să acorde mai multă atenție regionalității produselor, în viitor, precum și a cumpărăturilor în cartiere sau direct din ferme.

Favorabili unui mediu curat

În medie, peste jumătate din consumatori spun că preocupările de durabilitate au o oarecare influență (42,6%) sau o mare influență (16,6%), asupra obiceiurilor alimentare. Consumatorii din Italia, Portugalia, Spania, Austria și Slovenia au mai multe șanse să spună că obiceiurile lor alimentare sunt influențate de durabilitate, în comparație cu cele din Belgia, Lituania, Olanda și Slovacia.

Prețul, lipsa de cunoștințe și provocarea identificării opțiunilor alimentare durabile, precum și disponibilitatea limitată a acestora, sunt principalele bariere percepute pentru o alimentație durabilă. Prețurile sunt pe primul loc în toate țările, cu excepția Greciei și Lituaniei, unde o lipsă de cunoștințe este percepută drept bariera principală.

În Belgia, Lituania și Olanda, rezistență la schimbare și indiferența față de preocupările de durabilitate par a fi factori limitativi importanți, în adoptarea unor obiceiuri alimentare mai durabile. Accesibilitatea alimentelor este probabil să devină o mai mare problemă pentru mulți consumatori, având în vedere așteptările

față de impactul economic al crizei Covid 19. Este prin urmare, vital, să se asigure că alegerea mâncării durabile nu este cea mai scumpă (și că nu este percepută în acest mod).

Mulți consumatori consideră că le lipsesc informațiile despre cum să mănânci mai durabil. Sunt confruntați cu inconsecvența și, uneori, cu mesaje conflictuale despre anumite condiții și dacă mâncarea este (sau nu), durabilă. Pentru că sustenabilitatea are dimensiuni multiple, care ar putea duce la compromisuri, consumatorii se pot simți cu ușurință descurajați, când încearcă să cumpere alimente durabile.

Declarativ, e una, la raft...

Două treimi (66,7%), dintre consumatorii europeni spun că sunt deschiși să își schimbe obiceiurile alimentare care dăunează mediului. Bărbații respondenți tind să fie mai reticenți în schimbarea obiceiurile lor alimentare, decât femeile. Concret:

• Majoritatea consumatorilor (59,5%), sunt dispuși să cumpere în principal fructe și legume de sezon. Disponibilitatea de a risipi mai puține alimente acasă este de asemenea răspândită (65,5%).

• Numai unul din cinci consumatori spun că sunt dispuși să cheltuiască mai mulți bani pe alimente durabile. Situația variază în funcție de țări; în timp ce doar 12,4% din consumatorii belgieni sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru mâncare durabilă, aproape de o treime din italieni sunt dispuși să facă același lucru.

• ”Mai mulți bani pentru mâncare”, astfel încât fermierii pot obține un venit mai echitabil pentru munca lor a primit un scor bun. (29,4%).

• O medie de doar 1 din 3 consumatori spun că sunt dispuși să taie consumul de carne roșie. Italia este o excepție, cu mai mulți respondenți (45,1%), dispuși să renunțe la carnea roșie.

• Reducerea produselor lactate pare să fie o provocare mult mai uniformă pentru consumatori: 56,2% dintre respondenții europeni precizează că nu sunt dispuși să reducă produsele lactate (doar 20,4% sunt dispuși să facă acest lucru).