113

În industria alimentară, costurile cu refrigerarea reprezintă între 30% și 70% din consumul energetic total, în funcție de tipul de producție. Cu toate acestea, mare parte din căldura generată în procesele tehnologice — gătire, pasteurizare, sterilizare, uscare — este irosită. Noile sisteme heat-to-cold schimbă radical acest model, transformând căldura reziduală în frig util.
Aceste sisteme se bazează pe cicluri termodinamice speciale (de ex. ciclul Stirling inversat, absorbție/amoniac-apă sau soluții solide cu schimb de fază) care captează căldura pierdută la temperaturi de 60–120°C și o convertesc în energie frigorifică. În loc ca fabrica să cumpere energie electrică pentru compresoarele clasice, frigul se “produce singur”, alimentat de o resursă care până ieri era considerată deșeu.
În practică, surplusul de căldură este colectat prin schimbătoare, trecut prin generatorul termic al sistemului, iar frigul obținut este transferat în camerele de refrigerare, tunelurile de răcire rapidă sau depozite.
Frigul regenerabil reduce atât consumul de energie, cât și emisiile de CO₂, mai ales când înlocuiește compresoare mari pe bază de agenți frigorifici cu potențial ridicat de încălzire globală. Unele fabrici europene au raportat reduceri de 400–800 tone CO₂/an.
Tehnologia heat-to-cold devine una dintre cele mai promițătoare soluții pentru industria alimentară. Transformarea căldurii reziduale în frig nu este doar o inovație tehnică, ci o schimbare completă de paradigmă: fabricile pot deveni aproape autonome energetic pe zona de refrigerare, reducând costurile și impactul asupra mediului.
(Foto: Freepik)