Piata laptelui din Romania suporta in aceasta perioada mari si dureroase transformari, mai ales pentru fermierii furnizori de lapte-materie prima. Numai simpla analiza a datelor statistice, ne indica faptul ca, din 2015, lactatele romanesti sa fie fabricate, cu preponderenta, din lapte de import. Importuri mai mari cu 62 % Anul 2013 a consemnat o crestere considerabila a importurilor de lapte, specialistii catalogand fenomenul drept o explozie. Datele au fost furnizate de INS, conform buletinului statistic pentru anul precedent, importurile de lapte contractate de procesatori cunoscand o crestere cu 62 %, ceea ce inseamna o cantitate cu 36.838 de tone mai mare decaat cea importata in 2012. Totodata, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca achizitionat de la exploatatiile agricole si centrele de colectare locale a scazut cu 5.473 tone, ceea ce reprezinta un procent de 0,6 %. Din Romania, cele mai mari cantitati de lapte de vaca s-au colectat in regiunile Centru 36,4 % , Nord-Est 21,1 % , si Nord-Vest 19,5 % . Laptele de consum s-a produs cu preponderenta in regiunile Centru 46,2 % , Nord-Est 20,3 % , si in Nord-Vest 16,9 % . Vocea furnizorului Referitor la cresterea importurilor si livrarile fermierilor romani catre procesatori, fermierul Costel Caraordm; a declarat pentru Agroinfo: Situatia va fi din ce in ce mai dificila pentru crescatorul de vaci de lapte. Eu nu vad un viitor foarte roz, nu cred ca vor mai rezista foarte multe ferme, doar exploatatiile foarte mari cu posibilitati financiare. Fermele clasice, de familie, cu efective mici de pana la 100 de capete de animale, se vor inchide. Fermierul si-a argumentat punctul de vedere: Una din cauze este ca pretul laptelui a ajuns aproape egal cu pretul de vanzare la ora asta; ma refer la cei care produc lapte in cantitati suficient de mari. La restul, nici macar nu acopera pretul de cost, iar un pret de cost real nu a facut nimeni pana acuma, ma refer la fermierii mici care nu includ munca. Micii crescatori de animale nu au viitor. Fermierul a adus in discutie cazul de la Olympus - Braordm;ov, acolo unde conducerea fabricii nu mai vrea sa preia laptele de la fermierii din jur. Crescatorii de animale au investit si au adus animale de rasa foarte bune, au facut eforturi, dar li s-a spus ca nu le mai ia lapte pentru industrializare: Am cativa colegi, la Braordm;ov, care au niordm;te ferme foarte bune! Dar la Olympus sunt oameni de afaceri greci, iar directorul de acolo este un cetatean din Ungaria care pur si simplu a renuntat sa mai preia laptele de la fermele situate la cativa kilometri de jur-imprejur, pentru a aduce din Ungaria. Conducerea fabricii le-a trimis adrese crescatorilor de animale prin care i-a anuntat ca micordm;oreaza pretul de achizitie, in conditiile in care exista semnate contracte cu clauze clare! Cu alte cuvinte, li s-a spus: laquo;Nu ma mai intereseaza, aduc lapte din Ungaria!raquo; ordf;i gata!, a mai declarat Caraordm;. In acelasi timp, cantitatile de lapte brut procesat din alte specii au crescut in anul 2013, la productia de lapte de capra remarcandu-se in mod deosebit o crestere cu 2.439 tone, insemnand 52,1 %. si pe sectorul primar, tot strainii fac legea Oricum, in conditiile in care fermierii romani par a se scufunda, jocurile par facute tot de investitiile straine. Cei mai importanti investitori straini in cresterea bovinelor din Romania totalizeaza un efectiv de peste 19.000 de capete. Majoritatea acestora sunt efectuate in judetele Timis si Arad. Clasamentul primilor 20 de investitori straini in domeniu incluzand aici si bovinele pentru carne , intocmit de Ziarul financiar, este urmatorul: 1: Lacto Agrar Hunedoara, Jan de Boer-Olanda-1.658 capete 2: DN Agrar Apold, Alba, Jan de Boer-Olanda-1641 capete 3-Maria Trading, Calarasi, Jihad El Khalil-Liban- 1.426 capete 4: Koplax, Prahova, Anym Yeda-Israel- 1.417 capete 5: Coremans, Arad, Johanes Coremans-Olanda- 1.357 capete 6: Alsali Impex, Galati, Harabah Abdulah-Siria- 1356 capete 7: Cerealcarni, Timis, Lobardo SPA-Italia- 1.221 capete 8: Interglobal, Arad, Medipart-Italia- 1.133 capete 9: Agricola Utvinis, Comagri Oil- Italia- 915 capete 10: Costi Zootehnic, Jochems Myra-Olanda- 855 capete Clasamentul primilor 20 de investitori straini continua cu: 11: Agroinvest Plus-Elvetia, 12: Emiliana West Rom, Luciano Martini-Italia, 13: Naif Lifestock, El Mokdad Ali-Liban, 14: Dutch Trading, Gert Bromkhorst BV- Olanda, 15: Zoomaxim, Abdulah Zedan-Siria, 16: V S Lactoland, Henrico Vermue Holding- Olanda, 17: Karpaten Meat, Agroinvest Plus-Elvetia, 18: Holland Dairy, Romanian Projects BV-Olanda, 19: Real Friuli, Marco Alessio-Italia, 20: Meierhof, Bardeu Holding-Austria. Unii mizeaza pe lapte romanesc Pana la urma, depinde de politica de aprovizionare a fiecarui procesator. Fata de ce povestea fermierul roman despre relatia celor de la Olympus cu furnizorii romani de lapte-materie prima, la Danone Romania lucrurile par sa stea diametral opus. Dieter Schulz, Director General Danone Europa de Sud-Est a evidentiat pentru infoALIMENT ca: Pentru Danone, fermierii nu sunt doar furnizori de lapte, ci parteneri apropiati de afaceri, iar relatiile noastre cu ei se bazeaza pe o viziune pe termen lung, de dezvoltare a productiei de lapte de calitate in Romania. Asigurarea celor mai bune resurse de lapte din fermele romaneordm;ti a fost intotdeauna o prioritate pentru Danone, deoarece reprezinta un factor cheie, care asigura superioritatea produselor noastre. Oficialul companiei a subliniat colaborarea de exceptie pe care Danone a initiat-o cu fermierii, inca din anul 1999, si pe care o sustine activ, prin investitii majore si prin programe de parteneriat care si-au dovedit din plin eficienta: Toate acestea au determinat realizarea unor produse de cea mai buna calitate, dar asta nu s-ar fi putut intampla fara calitatea de exceptie a celor 200 de tone de lapte materie-prima 100 % UE-conform, procesate in fiecare zi, si furnizate de 40 de ferme partenere si de peste 200 de gospodarii individuale cuprinse in programulO sansa pentru familia ta. Pe fondul importurilor, productia a crescut Tot anul trecut, potrivit INS, productia principalelor produse lactate a manifestat o tendinta ascendenta, cea mai mare crestere avand loc la smantana de consum, cu 5929 tone, ceea ce inseamna un plus de 12,4 %, fata de anul 2012. Cresteri semnificative ale productiei pot fi mentionate si la laptele acidulat, cu 13.348 tone, unt- 511 tone, lapte de consum- 10.917 tone, si branzeturi, inclusiv urda, cu 3.375 tone. Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca s-a mentinut in aceeasi tendinta ascendenta, iar productia de lapte praf si cea de branzeturi topite a crescut, de asemenea, cu 70 tone, respectiv cu 65 tone, in 2013, fata de 2012. Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste trei sferturi din productia de produse lactate proaspete, respectiv smantana si laptele acidulat. Statisticile indica faptul ca mari cantitati de unt s-au produs in regiunile Centru 46,1 % , Vest si Nord-Vest peste 15,0 %, fiecare , si Nord-Est 15,5 % . Branza s-a produs, indeosebi, in regiunile Centru 36,2 % , Nord-Vest 19,3 % , Nord-Est 18,5 % , si Sud-Muntenia 14,9 % . Una peste alta, se confirma faptul ca producatorii de lactate se vor aproviziona cu lapte-materie prima de acolo de unde este mai ieftin. Este in firea lucrurilor, pentru ca, pe fondul unui consum redus, preturile lactatelor trebuie mentinute cat mai jos posibil. Cu siguranta, insa, volumul importurilor de lapte, adica, al aprovizionarii cu lapte-materie prima, se va accentua, odata cu renuntarea la cote nationale, in Uniunea Europeana, asteptandu-se inca de acum o invazie de lapte ieftin, din import, pe piata romaneasca.