In perioada anterioara, un grup de jurnalisti romani au efectuat o vizita de documentare la Parlamentul European, mai precis, la Comisia pentru Agricultura a acestui for unional. Vizita de documentare a fost facilitata de domnul Laurentiu Rebega, europarlamentar roman, acela care s-a declarat total impotriva Practicilor Comerciale Neloiale, asa cum au fost ele identificate. De altfel, chiar in prima zi a prezentei noastre la Bruxelles, Comisia a remis Comitetului Economic si Social European si Comitetului Regiunilor Raportul Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente intre intreprinderi, raport pe care vi-l prezentam in extenso si care, in fapt, reprezinta planul de actiune la nivelul Uniunii Europene, impotriva dictaturii comerciantilor si pentru echilibrarea de forte, intre furnizorii de alimente si retail. 96 % dintre furnizorii europeni de alimente, afectati de PCN Lantul de aprovizionare cu alimente asigura furnizarea de alimente si bauturi catre publicul larg, pentru consumul personal sau casnic. Mai mult, furnizorii si comerciantii cu amanuntul, atat mari, cat si mici, au in prezent mai multe oportunitati de piata si o baza de clienti mai mare. Cu toate acestea, in ultimele decenii, schimbari precum sporirea gradului de concentrare si integrarea verticala a participantilor pe piata in cadrul UE au produs modificari structurale ale lantului de aprovizionare cu alimente. Aceasta situatie a determinat diferente semnificative ale nivelurilor puterii de negociere si dezechilibre economice in cadrul relatiilor comerciale individuale dintre participantii din lantul de aprovizionare, din cauza practicilor comerciale neloiale PCN , care pot fi definite ca practici care se abat in mod vadit de la buna conduita comerciala, sunt contrare bunei-credinte si corectitudinii si sunt impuse in mod unilateral de un partener comercial asupra altuia. Desi este dificil sa se evalueze intreaga sa amploare si frecventa, problema PCN a fost recunoscuta de catre toate partile interesate din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente. O serie de sondaje arata ca PCN intervin relativ frecvent, cel putin in anumite parti ale lantului de aprovizionare. De exemplu, intr-un sondaj la nivelul UE realizat printre furnizorii din lantul alimentar, 96 % dintre respondenti au declarat ca au fost deja supusi cel putin unei forme de PCN. In sondajul sus-mentionat, efectuat la nivelul UE, 83 % dintre respondentii care au afirmat ca au facut obiectul unor PCN au declarat ca PCN au provocat cresterea costurilor suportate, iar 77 % au declarat ca PCN au provocat reducerea veniturilor obtinute. In plus, ar putea exista, de asemenea, efecte indirecte de-a lungul lantului de aprovizionare, intrucat IMM-urile, in special, ar putea fi descurajate sa intre intr-un raport comercial din cauza riscului de a deveni victime ale unor practici comerciale neloiale. Probleme cauzate de Practicile Comerciale Neloiale Consecintele posibile ale PCN la nivelul UE au atras nu numai atentia Comisiei Europene, ci si a Parlamentului European, identificand o lista de PCN specifice si a solicitat ca acestea sa fie supuse supravegherii, unor reglementari si unor sanctiuni specifice: 1. Desi, in principiu, PCN pot aparea in orice sector, reactiile partilor interesate sugereaza ca in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente aceste practici sunt deosebit de problematice. 2. Principalele categorii de PCN identificate si confirmate de mai multe parti interesate pot fi descrise dupa cum urmeaza: - utilizarea abuziva retroactiva a unor clauze contractuale imprecise, neclare sau incomplete de catre un partener comercial; - un transfer excesiv si imprevizibil al costurilor sau al riscurilor de la un partener comercial la altul; - utilizarea unor informatii confidentiale de catre un partener comercial; - incetarea neintemeiata sau perturbarea unei relatii comerciale. 3. Constrangerile legate de limitarea teritoriala a aprovizionarii au fost identificate drept o practica problematica. Astfel de constrangeri sunt uneori impuse comerciantilor cu amanuntul de catre furnizorii multinationali, care nu le permit sa se aprovizioneze cu marfuri identice transfrontalier sau dintr-o sursa centrala. 4. Efectele directe ale PCN mentionate anterior, in special atunci cand acestea sunt aplicate intr-un mod imprevizibil, pot determina costuri nejustificate sau venituri mai scazute decat cele preconizate pentru partenerul comercial avand o pozitie de negociere mai slaba. 46 % dintre respondentii la sondaj au considerat ca PCN au un efect negativ asupra accesului la noi piete sau asupra activitatilor transfrontaliere. Initiativa privind Lantul de aprovizionare Initiativa privind lantul de aprovizionare a fost elaborata in contextul Forumului la nivel inalt, pentru imbunatatirea functionarii lantului de aprovizionare cu alimente, instituit de Comisie si format din autoritati nationale si din reprezentanti ai principalelor parti interesate la nivelul UE din sectoarele furnizarii si comercializarii cu amanuntul de produse alimentare, elaborand cateva principii. Acestea includ: -previzibilitatea modificarii clauzelor contractuale; -responsabilitatea pentru propriile riscuri antreprenoriale; -necesitatea ca cererile si tarifele sa fie justificate. Intr-o a doua etapa, a fost lansat un cadru voluntar privind punerea in aplicare a principiilor de buna practica Initiativa privind lantul de aprovizionare . O societate poate adera la Initiativa privind lantul de aprovizionare dupa o proprie evaluare a respectarii principiilor de buna practica. Conform cadrului si sub rezerva unor anumite conditii, litigiile individuale pot fi tratate prin mecanisme de solutionare a litigiilor, mediere si arbitraj. Pentru a preveni PCN, cadrul de punere in aplicare se axeaza pe cerintele organizationale la nivelul societatilor, inclusiv formarea personalului si capacitatea de a participa la mecanismele de solutionare a litigiilor definite de cadru. In cazul incalcarii acestor cerinte organizationale, societatea respectiva poate fi exclusa din initiativa. Societatile participante la cadru se angajeaza sa ofere asigurari ca partile mai slabe care utilizeaza mecanisme de solutionare a litigiilor nu vor suferi represalii comerciale. Initiativa este gestionata de un grup de guvernanta compus din diferite asociatii ale partilor interesate care reprezinta operatori din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente. Pana in prezent, la noua luni de la lansarea sa, s-au inregistrat 98 de grupuri si societati de comert cu amanuntul, de comert cu ridicata si de productie, reprezentand 736 de intreprinderi din toate statele membre ale UE. Numarul IMM-urilor inregistrate este in crestere. Strategia UE impotriva PCN Codurile de conduita voluntare reprezinta un element important in vederea crearii unui mediu caracterizat de relatii echitabile si sustenabile intre intreprinderi. Comisia incurajeaza toate intreprinderile si organizatiile relevante din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente sa adere la o initiativa voluntara de combatere a PCN, in special la Initiativa privind lantul de aprovizionare, pentru a-si demonstra angajamentul, a consolida increderea in lantul de aprovizionare cu alimente si a atinge masa critica si acoperirea larga necesare pentru ca un astfel de sistem sa fie eficace. Comisia incurajeaza intreprinderile din lantul de aprovizionare cu alimente sa promoveze activ Initiativa privind lantul de aprovizionare in randul partenerilor lor de afaceri si sa-i informeze pe acestia cu privire la drepturile si obligatiile lor. Grupul de guvernanta al Initiativei privind lantul de aprovizionare ar trebui sa isi continue si sa isi intensifice eforturile pentru a promova o cunoastere mai buna in randul IMM-urilor si pentru a gasi modalitati eficiente in care acestea pot adera la initiativa. IMM-urile sunt principalii beneficiari ai unor astfel de sisteme, prin urmare este esential ca participarea lor sa fie cat mai mare cu putinta. Principii de buna practica Statele membre care au abordat deja PCN la nivel national au utilizat diferite abordari, inclusiv definitii diferite ale practicilor neloiale. Astfel de definitii nationale variaza de la descrieri foarte generale la liste detaliate ale practicilor interzise. Pe de alta parte, unele state membre nu au intreprins inca niciun fel de actiuni specifice de combatere a PCN. Initiativa privind lantul de aprovizionare nu include o definitie precisa a PCN, insa ofera o lista de principii de buna practica si exemple de practici loiale si neloiale: Acorduri scrise: acordurile ar trebui sa fie scrise, cu exceptia cazurilor in care acest lucru este imposibil sau acordurile verbale sunt acceptabile si avantajoase pentru ambele parti. Acestea ar trebui sa fie clare si transparente si sa acopere cat mai multe elemente relevante si previzibile, inclusiv drepturile si procedurile de reziliere. Previzibilitate: modificarile unilaterale ale clauzelor contractuale nu pot avea loc decat in cazul in care aceasta posibilitate si circumstantele si conditiile aferente au fost convenite in prealabil. Acordurile ar trebui sa defineasca procedura de discutie intre parti pentru adoptarea oricarei modificari necesare pentru punerea in aplicare a acordului sau ca urmare a unor circumstante neprevazute, conform dispozitiilor acordului. Respectare: acordurile trebuie sa fie respectate. Informare: atunci cand se face schimb de informatii, se vor respecta cu strictete legislatia in domeniul concurentei si celelalte prevederi aplicabile, iar partile ar trebui sa ia toate masurile rezonabile pentru a se asigura ca informatiile furnizate sunt corecte si nu sunt inselatoare. Confidentialitate: trebuie sa se respecte confidentialitatea informatiilor, cu exceptia cazului in care informatiile sunt deja publice sau au fost obtinute independent de catre destinatar, in mod legal si cu buna credinta. Partea destinatara utilizeaza informatiile confidentiale numai in scopul in care acestea au fost comunicate. Responsabilitatea pentru riscuri: toate partile contractante din cadrul lantului de aprovizionare ar trebui sa isi asume in mod corespunzator propriile riscuri antreprenoriale. Cerere justificata: partile contractante nu recurg la amenintari pentru a obtine un avantaj nejustificat sau pentru a transfera un cost nejustificat.