Necesitatea de a alimenta o populație din ce în ce mai mare face obligatorie reducerea deșeurilor alimentare care pot fi interveni în lanțul de aprovizionare. O parte considerabilă a acestor pierderi este cauzată de procesele și gestionarea improprie a lanțului rece. Pentru a găsi soluții la această problemă, cercetătorii Reiner Jedermann și Walter Lang, de la Academia Regală de Științe a Marii Britanii, au realizat studiul cu titlul ” Reducing food losses by intelligent food logistics”, din care am extras câteva sfaturi care, cu siguranță, pot ajuta specialiștii din logistică.

Noțiunea de ”Termen de valabilitate” este depășită

La nivel mondial, aproximativ o treime din fructele și legumele proaspete sunt aruncate, deoarece calitatea lor a scăzut sub o limită de acceptare, lucru total inacceptabil. O mare parte a acestor pierderi este legată de manipularea incorectă în timpul proceselor lanțului de aprovizionare. Însă, conceptual, noțiunea de ”Termen de valabilitate” este depășită, ea referindu-se doar la numărul de zile în care un produs alimentar este de ”calitate acceptabilă”, în condiții de siguranță,  pentru a fi consumat, aceste cerințe depinzând de condițiile optime de temperatură și de transport.

Un concept mai bun, însă, ar fi acela de ”Primul expirat-primul aruncat”, introdus încă de la sfârșitul anilor 1980. Ideea conceptului este aceea de a aplica rotația stocurilor, astfel încât durata de păstrare rămasă a fiecărui produs să corespundă cel mai bine opțiunilor de durată de transport rămase, reducând deșeurile de produs în timpul transportului și asigurând coerența produsului în magazin.

Variațiile calității alimentelor și durata de păstrare rămasă sunt calculate automat din datele privind condițiile de mediu acumulate, cum ar fi temperatura și variațiile duratei de valabilitate, care sunt apoi utilizate de software-ul de gestionare a depozitului, pentru a se potrivi cu variația duratei de depozitare la rotația inventarului, rutare și manipulare specială. Din păcate, din cauza lipsei sistemelor automate de captare a datelor și a calculului duratei de valabilitate, acest concept mult mai eficient a găsit foarte puține aplicații practice până în prezent.

Utilizarea containerelor inteligente

O altă soluție ar fi utilizarea conteinerelor inteligente. Încă de la începutul anului 2004, la Universitatea din Bremen s-a dezvoltat o abordare paralelă de integrare a tuturor sistemelor electronice necesare și a sistemului de decizie într-un container frigorific, ”inteligent”. Primele teste au început în 2008. Un nou proiect, finanțat de Ministerul Federal al Educației și Cercetării din Germania și 22 de parteneri industriali, cu scopul de a furniza un prototip pe scară largă și de a efectua teste pe teren, pentru diferite produse alimentare.

Sistemul general al ”containerului inteligent” constă într-o rețea de senzori fără fir instalați în interiorul său, pe suprafața paleților alimentari, pentru a monitoriza abaterile de temperatură și alți parametri; o unitate de supraveghere a transportului de marfă, instalată în interiorul containerului pentru a evalua datele măsurate și a calcula o predicție a duratei de valabilitate pentru mărfurile transportate; o unitate telemetrică pentru comunicații externe către sistemul global de comunicații mobile (GSM) sau rețele de satelit; și un server la distanță pentru accesul și integrarea în bazele de date ale companiei. Însă, astfel de conteinere sunt foarte scumpe, deocamdată.

Verificarea și gestionarea temperaturii

În absența lor, pierderile se pot diminua și pe alte căi. Primul pas în crearea unui lanț rece cu pierderi minime este acela de a evita manipularea defectuoasă sau neatentă a alimentelor. Într-un lanț tipic, monitorizat de înregistratorii de mediu, se poate observa o combinație de incidente, cum ar fi variațiile semnificative de temperatură. De exemplu, puțin înainte de răcire și înainte de încărcarea produsului în recipientul de transport, șoferii de camioane opresc unitatea de răcire peste noapte, pentru a economisi combustibil și personal, în diferite puncte din lanțul rece, având instrucțiuni diferite cu privire la setările ideale de temperatură pentru produs. Acest lucru este greșit.

Monitorizarea continuă a temperaturii de la producător, la comerciant cu amănuntul este o condiție prealabilă pentru reducerea pierderilor, dar va dezvălui și astfel de greșeli evidente. O analiză sistematică a performanței proceselor lanțului poate fi efectuată prin evaluarea acestuia conform unui indice standardizat, cum ar fi indicatorul de calitate a lanțului rece (CCQI). Acesta include factori precum instruirea personalului, vârsta echipamentului, existența și adecvarea programelor de întreținere, întreținerea igienică, măsurarea și înregistrarea manuală sau automată a temperaturii și existența planurilor de răspuns în caz de urgență.

Metode de tratare după recoltare sau fabricare

În prezent, sunt disponibile diferite metode de tratare post-recoltare sau fabricare, pentru a prelungi durata de conservare a alimentelor, în funcție de tipul de produs. Acestea includ tratamente unice, cum ar fi căldură, iradiere, substanțe chimice și gaze cu etilenă sau inițierea ori blocarea proceselor de maturare, tratamentul cu ozon și plasmă etc.

Tratamentele gazoase sunt aplicate în mod continuu, prin menținerea condițiilor atmosferice modificate sau controlate cu CO2 și O2, în recipiente sau depozite special echipate. Ambalarea fructelor în pelicule cu permeabilitate la gaz poate fi aplicată și pentru a crea atmosfera dorită, fie prin auto-respirație, fie prin introducerea atmosferei în spațiul capului de ambalaj înainte de etanșare. Aceste tratamente, în combinație cu un control adecvat al temperaturii, reprezintă baza pentru menținerea calității și reducerea incidenței degradării.

Supravegherea continuă a temperaturii și calității

Îmbunătățirea proceselor de recoltare imediată, cum ar fi pre-răcirea și ambalarea, bazată pe o cartografiere a temperaturii unice, ar putea aduce beneficii mai mari,  decât o implementare mai sofisticată a rotației stocurilor bazate pe durabilitate. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, atunci când cele mai bune practici sunt identificate și implementate, există variații inevitabile ale manipulării post-recoltare, datorită vremii, ofertei de vârf cu forță de muncă limitată, etc.

Din cauza variațiilor inevitabile ale unora dintre procesele cu lanț rece, colectarea datelor cu privire la timp și temperatură, împreună cu un calcul automatizat al variației pierderilor de valabilitate, vor continua să genereze beneficii semnificative ale procesului în timp real, reducând în același timp pierderea de depozitare. Pentru a menține procesul cât mai eficient, este necesar un audit continuu, bazat pe datele curente și cele trecute privind temperatura și calitatea.

Mai mult, variațiile de valabilitate, la depozitare, cauzate de evoluțiile biologice naturale, nu pot fi evitate. Aceste abateri inevitabile ar trebui tratate prin măsuri dinamice, și anume: supravegherea calității inteligente, rotația inteligentă a stocurilor sau reatribuirea livrărilor.