Euromonitor: Oamenii vor să mănânce acasă, nu la restaurant
Pandemia a avut un impact imens, imprevizibil, asupra industriei alimentelor, iar cea mai mare schimbare a venit prin schimbarea comportamentului de consum, oamenii preferând să mănânce acasă, se arată în ultima analiză efectuată de Euromonitor asupra pieței internaționale a alimentelor.
Tendințe cheie
Pe măsură ce blocarea a intrat în vigoare în întreaga lume, restaurantele, barurile, cafenelele și instituțiile care serveau mâncare s-au închis, crescând cantitatea de alimente consumate acasă și, în consecință, cantitatea de alimente necesare pentru a fi cumpărate cu amănuntul. Potrivit ultimei analize efectuată de Euromonitor, doar unul din patru români își mai exprimă intenția de a mânca la un restaurant.
Interesul este scăzut în acest sens chiar și de cei care pleacă în vacanță, în România: doi din patru spun că preferă să cumpere mâncare de la magazin și să mănânce în camera de hotel, decât să cheltuie la restaurantul hotelului!
Pandemia a schimbat, de asemenea, modul în care cumpărăm, cheltuim și unde mâncăm. Asistăm la creșterea cumpărăturilor online, preocuparea crescută cu sănătatea (și evitarea condițiilor de risc pentru sănătate), un accent mai mare pe bunăstarea mentală și impactul recesiunii globale a cheltuielilor și a alegerilor alimentare.
Reflectând faptul că industria alimentară și nutrițională se schimbă continuu, Euromonitor International a efectuat ample cercetări globale prin intermediul analiștilor și clienților săi pentru a determina temele strategice care remodelează piața globală. Acestea sunt:
Segmentarea consumatorilor: Descompunerea ocaziei de a mânca - cine, unde, când, ce și de ce, definesc modul în care consumatorii interacționează cu alimentele.
Alimentație pe bază de vegetale și proteine alternative: Pe măsură ce consumatorii au căutat produse din carne și animale mai durabile și etice, au apărut alternative pentru a satisface cererea.
Alimentația durabilă și costul de mediu al alimentelor: Preocupările de mediu referitoare la viitorul planetei au obligat consumatorii să își schimbe perspectiva asupra alimentelor.
Mâncarea și noile convingeri alimentare: Consumatorii au examinat îndeaproape etichetele ingredientelor, în vederea unei mai puține prelucrări, căutând echilibru și ingrediente de nișă la modă.
Tehnologia alimentară și economia digitală: Tehnologia schimbă relația fundamentală dintre consumatori și mâncarea lor pe multe frontiere diferite.
Proveniența alimentară și efectul țării de origine: Globalizarea a deschis oamenii către bucătăriile din toate colțurile globului, dar o mișcare reacționară revine la identitățile alimentare locale.
Hrana funcțională și mediul de reglementare: Oamenii cer din ce în ce mai multă funcționalitate de la hrana lor. Reclamațiile funcționale sunt sub observație, atât de către consumatori, cât și de autoritățile de reglementare.
Evaluarea impactului COVID-19
Încercarea de a prognoza impactul viitor asupra temelor strategice este un efort dificil. Speranțele inițiale pentru un vaccin și lansarea lui în 2020 au dispărut și, chiar dacă acest lucru ar fi realizat, rămân întrebări cu privire la reinfecție și risc. Ceea ce este mai sigur este că impactul economic este și va continua să fie negativ. În ce măsură exact, este încă neclar, dar lumea a intrat într-o recesiune, iar acele teme fierbinți, influențate de puterea de cheltuieli a consumatorilor, vor continua să fie afectate ceva timp.
De asemenea, este probabil ca sănătatea să rămână principala preocupare, atât timp cât persistă amenințarea cu virusul, ceea ce înseamnă că subiectele fierbinți legate de sănătate vor continua să fie stimulate de COVID-19.
Un domeniu mai puțin sigur este cel al mobilității consumatorilor, cu mai multe subiecte fierbinți direct afectate. Guvernele din întreaga lume merg pe o linie, între încurajarea oamenilor de a călători, stimularea economiilor și asigurarea faptului că răspândirea virusului este limitată. Ceea ce se poate spune cu siguranță este că, pe toate temele strategice în alimentație și nutriție, impactul COVID-19 a determinat o accelerare generală a schimbărilor.