După cum informează Euractiv, oficialii de la Bruxelles se confruntă cu o presiune tot mai mare de a riposta autoreglementării industriei alimentare în ceea ce privește publicitatea.

Obezitatea copiilor

Având în vedere creșterea obezității infantile în Europa, tot mai multe țări își înăspresc regulile de publicitate pentru alimentele nesănătoase și solicită Comisiei Europene să intervină și să renunțe la un sistem care se bazează pe autoreglementarea industriei.

Ciocolata, băuturile zaharoase și alte alimente extrem de procesate sunt intens comercializate către copii și sunt prezente pe cântarele din întregul continent.

Din Scandinavia până în Balcani, guvernele dezamăgite de un sistem în care industria își stabilește propriile standarde de publicitate alimentară introduc reguli mai stricte pentru a proteja copiii și solicită Comisiei Europene să urmeze exemplul cu o legislație obligatorie.

În aprilie, Norvegia a anunțat interzicerea reclamelor care vizează minorii - inclusiv a reclamelor care vizează convingerea adulților - pentru produse precum ciocolata, cremele dulci tartinabile, băuturile energizante și fast-food-urile sărate și grase.

Măsura a urmat unui studiu din 2021 care a arătat că o cincime dintre elevii de școală primară a țării erau supraponderali sau obezi.

În curând, Norvegia va avea cea mai strictă lege din Europa privind publicitatea pentru a proteja copiii - dar nu este singura țară care dorește să abordeze problema sănătății.

Bulgaria are în vedere interzicerea reclamelor la băuturi energizante care vizează minorii, în timp ce Danemarca a anunțat recent că își va înăspri Legea privind marketingul pentru a combate reclamele la alimente și băuturi nesănătoase destinate copiilor.

Potrivit ministerului sănătății din Danemarca, companiile au încălcat în mod repetat propriul cod de conduită al industriei alimentare de a nu face publicitate alimentelor nesănătoase destinate copiilor. „De aceea trebuie să înăsprim legislația”, a declarat ministrul Afacerilor și Industriei, Morten Bødskov - o mișcare pe care mulți speră că UE o va urma.

Autoreglementarea industriei

În UE, publicitatea alimentelor nesănătoase destinate copiilor este în mare parte guvernată de „Angajamentul UE”, o schemă voluntară lansată în 2007 de Federația Mondială a Agenților de Publicitate (WFA). În cadrul Angajamentului, companiile alimentare se angajează să facă marketing responsabil către copii, dar își stabilesc propriile standarde și își monitorizează propria conformitate.

„Există o prăpastie uriașă între ceea ce spune studiul că trebuie să facem în materie de marketing și ceea ce a făcut Comisia până acum”, a declarat Emma Calvert, șefă adjunctă pentru alimente din cadrul Organizației Europene a Consumatorilor. „Știm că marketingul alimentelor nesănătoase are impact asupra obezității infantile, știm că copiii sunt inundați de astfel de reclame.”

Directorul de comunicare al WFA, Will Gilroy, a apărat schema, spunând că, odată ce companiile se alătură, „aceasta nu mai este voluntară, deoarece este un angajament corporativ”. El a mai spus că Comisia consideră angajamentul ca o „formă foarte credibilă de autoreglementare”.

Însă ratele obezității spun o poveste diferită, în special în afara Norvegiei, unde cifrele sunt și mai mari. În regiunea europeană, aproape unul din trei copii (29% dintre băieți și 27% dintre fete) sunt supraponderali sau obezi.

Un studiu din Marea Britanie publicat luna trecută a arătat că doar cinci minute de expunere la reclame alimentare exclusiv de marcă are un efect măsurabil: după doar cinci minute de expunere, copiii au consumat încă 58 de calorii în gustări și 73 la prânz - aproape echivalentul unui baton de cereale cu 100 de calorii.

Calvert susține că trebuie să înceteze dependența de angajamentele industriei: „A lăsa industria alimentară să decidă ce este acceptabil pentru a face reclamă copiilor este ca și cum ai lăsa vulpea responsabilă de cotețul de găini.”

„Nepotrivit scopului”

Marile companii alimentare din spatele Angajamentului UE – inclusiv Mondelēz, Nestlé, McDonald’s, Coca-Cola, Danone și Ferrero – au clasificat chiar și prăjiturile și biscuiții ca fiind suficient de sănătoși pentru a face reclamă copiilor.

Potrivit lui Calvert, acest lucru dezvăluie cât de slabă este schema în protejarea tinerilor consumatori. Ea îndeamnă Comisia să propună o legislație obligatorie până în 2026.

Alessandro Gallina, manager senior de politici pentru prevenirea bolilor netransmisibile la Alianța Europeană pentru Sănătate Publică, a reiterat acest apel, spunând că Comisia are „o responsabilitate critică de a implementa o legislație obligatorie, care să depășească măsurile superficiale de autoreglementare pentru a proteja în mod adecvat copiii”.

Întrebat de Euractiv, un purtător de cuvânt al Comisiei a făcut referire la Directiva privind serviciile media audiovizuale, care încurajează limitarea publicității dăunătoare copiilor, dar se bazează pe „coreglementare” și „promovarea autoreglementării prin coduri de conduită”.

Comisia a mai declarat că concluziile Planului său de acțiune al UE privind obezitatea infantilă, așteptat la sfârșitul acestui an, „vor contribui la informarea statelor membre cu privire la posibilele acțiuni viitoare de combatere a obezității infantile”.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca printre recomandări să se număre o interdicție a publicității alimentelor destinate copiilor. (Foto: Freepik)